Olanda nu mai vrea Ungaria în Uniunea Europeană. Premierul homosexual luxemburghez, Xavier Bettel, s-a simţit atacat personal. Ungaria este condamnată că a adoptat o lege anti-homosexuali

Data publicare: Sambata, 26 Iunie, 2021 Total: 2119 accesari

Olanda nu mai vrea Ungaria în Uniunea Europeană. Premierul homosexual luxemburghez, Xavier Bettel, s-a simţit atacat personal. Ungaria este condamnată că a adoptat o lege anti-homosexuali

Unii şefi de stat şi de guvern, între care premierul belgian, Alexander De Croo, au purtat la reverul hainei, în deschiderea reuniunii la vârf a UE, un mic steag în culorile curcubeului, în semn de protest faţă de legea anti-homosexuali din Ungaria. 17 dintre ei au semnat o scrisoare iniţiată de premierul luxemburghez Xavier Bettel.

 

Premierul olandez Mark Rutte şi-a pierdut răbdarea în faţa provocărilor permanente ale Budapestei. El a declarat: "Din punctul meu de vedere ei nu mai au ce căuta în Uniunea Europeană". Oficialul a recunoscut însă că UE nu poate da afară Ungaria, fiindcă aşa ceva nu este prevăzut în tratatele europene. "Nu pot să-i dau afară", a spus el. Dar premierului ungar Viktor Orban trebuie să i se explice clar că UE este "o comunitate de valori". "Vrem să silim Ungaria să îngenuncheze", a mai spus premierul olandez.

 

Comisia Europeană a trimis Budapestei o scrisoare prin care îşi exprimă îngrijorarea faţă de această lege, care prevede că „pornografia şi conţinuturile ce reprezintă sexualitatea sau promovează devierea de la identitatea de gen, schimbarea de sex şi homosexualitatea nu trebuie să fie accesibile celor cu vârste sub 18 ani”.

 

Premierul ungar Viktor Orban a respins criticile conform cărora noua lege ar afecta drepturile persoanelor LGBT. „Legea nu priveşte homosexualii, ea priveşte modul în care părinţii doresc să facă educaţia sexuală a copiilor lor”, a explicat el.

 

Premierul homosexual luxemburghez, Xavier Bettel, s-a simţit atacat personal. Anterior, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat vehement "legea profund discriminatorie" şi a ameninţat Ungaria cu consecinţe de ordin juridic. Iar cancelara germană, Angela Merkel, aflată la final de mandat, care participă probabil la ultima reuniune UE la vârf în această calitate, a calificat legea ungară drept "greşită". În cursul cinei de lucru, premierul ungar, Viktor Orban, a fost supus unui tir de critici. Doar reprezentanţii ţărilor din Europa Centrală şi de Est (Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia, România şi Bulgaria) au evitat să-l învinuiască.

 

Premierul ungar nu s-a lăsat deloc impresionat de cele întâmplate şi a declarat: "Legea a fost votată, a fost tipărită în Monitorul Oficial şi aşa rămâne". Orban a subliniat că el a fost deja în perioada comunistă "un luptător pentru libertatea homosexualilor". Dar în lege nu este vorba de homosexualitate ci de dreptul părinţilor de a stabili cum trebuie să arate educaţia sexuală în cazul propriilor copii.

 

În timpul mandatului de premier al lui Orban, în Constituţia Ungariei s-a stipulat că familia este alcătuită din bărbat, femeie şi copii. Partenerilor de acelaşi sex li s-a interzis adopţia de copii. Iar sexul înscris în certificatul de naştere nu mai poate fi modificat nici în cazul transsexualilor. Până în 2010, când Orban a revenit la putere, Ungaria era considerată cea mai liberală ţară faţă de comunitatea LGBTQ din întreg fostul bloc sovietic. În 1996 au fost recunoscute în faţa legii parteneriatele între persoane de acelaşi sex. Deja la mijlocul anilor 1960 homosexualitatea a fost dezincriminată.

 

Ungaria a fost oricum pusă de UE la stâlpul infamiei în ultimii ani, deoarece guvernul Orban ar submina sistematic libertatea mass media, a ştiinţei şi justiţiei. Comisia Europeană a iniţiat mai multe procese împotriva Ungariei la Curtea Europeană de Justiţie. Consiliul de miniştri a demarat, după ezitări, o procedură de sancţionare potrivit articolului 7 din acordurile de la Lisabona, dar aceasta este departe de final.

 

După adoptarea noului buget multianual al UE se doreşte verificarea respectării statului de drept în Ungaria, înainte ca ţara să beneficieze de fonduri europene. În replică, Ungaria a depus plângere împotriva acestui nou mijloc de presiune la Curtea Europeană de Justiţie din Luxemburg.

 

Sursa:dw.com