Iubiți și câinii vagabonzi

”Iubiți și câinii vagabonzi” este una dintre piesele de rezistență ale regretatului Mihai Constantinescu. ”Tremură de frică, vai de el...ce viață necăjită de cățel”, ne cânta marele artist.


Da, se întâmplă deseori să vedem câte un patruped scheletic ce bântuie prin cartierele orașului.


Dar ceea ce face o anumită Gabriela, întrece orice închipuire privind chinurile la care supune, împreună cu acoliți de-ai săi, sute de câini adunați de pe stradă.


De câteva zile încoace asociații de protecția a animalelor au fost sesizate că în diferite locații din Arad și județ, mai mulți câini sunt supuși la înfometare în masă. La o adresă de pe strada Preparandiei din Arad, la Galșa, Gurba, Pâncota sau Șiria, bietele patrupede sunt ținute cu zecile în spații strâmte, cu norme infime de hrană, cei mai tari făcându-și legea, sfâșiindu-i pe cei mai neajutorați.


”I-am dat mâncare, apă și i-am spus: toți te hulesc atunci când ești supus...stai la mine și-ți voi da, liniște și un țol de catifea”, mai zic versurile trubadurului. Din nefericire, acești hingheri neautorizați și fără suflet, din interese mai puțin cunoscute, adună nefericitele necuvântătoare pentru a le supune unor chinuri neimaginabile.


Între timp, Poliția animalelor, care habar n-am dacă există cu adevărat, nu își face simțită prezența. Celelalte organe abilitate ale statului, Poliția și Procuratura se fac că plouă.


”Iubiți și câinii vagabonzi, sunt mai cinstiți și uneori mai lorzi”, conchide cântecul lui Mihai.