Proiectul de buget pe anul 2020 este construit pe o creştere economică de 4,1%, un deficit bugetar de 3,59% şi o rată medie a inflaţiei de 3,1%, potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2020 şi proiecţia acesteia pe anii 2021-2023 publicat marţi dimineaţa pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

 

Veniturile prevăzute pentru 2020 sunt de 360,149 miliarde de lei, cu o pondere în PIB de 31,89%, iar cheltuielile sunt estimate la 400,694 miliarde de lei, respectiv 35,48% din PIB. Ţinta de deficit bugetar cash pe anul 2020 este estimată la 3,59% din PIB (40,545 miliarde de lei), iar deficitul ESA la 3,58% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2023 la 1,94% din PIB, încadrându-se astfel în prevederile regulamentelor europene.


Deficitul de cont curent este prognozat la 10,6 miliarde de euro în anul 2020, având o pondere în PIB în scădere faţă de anul precedent, respectiv de 4,5%, cu un deficit al balanţei de bunuri de 7,7% din PIB. Produsul intern brut în preţuri curente este estimat la 1.129,2 miliarde de lei pentru 2020, în creştere faţă de 1.040,8 miliarde de lei valoare raportată pentru acest an.

Ministere care pierd bani:

Ministerul Dezvoltării 500,1 mld – 4 mld

Ministerul Sănătății 11,516 mld – 3, 291 mld

Ministerul Agriculturii 8, 395 mld – 2,9 mld

Ministerul Mediului 1,091 mld – 1,8 mld

Ministerul Finanțelor Publice 5, 275 mld -1,2 mld

Ministerul Afacerilor Externe 1, 027 mld – 202 mil

Ministerul Economiei 1,12 mld – 80 mil.
SIE 320 mil. – 10 mil.

Ministere care primesc mai mulți bani

Ministerul Muncii 41,910 mld + 10, 3 mld

Ministerul Apărării 21,171 mld + 3,2 mld

Ministerul Afacerilor Interne 19,440 mld + 2,25 mld

Ministerul Educației Naționale 30,537 mld + 1,1 mld

Ministerul Transporturilor 11,910 mld + 0,5 mld

Ministerul Justiției 4,883 mld + 260 mil

SRI 2,615 mld + 200 mil

SPP 272 mil. + 44 mil.

STS 680 mil. + 86 mil.
Administrația Prezidențială 67,836 mil. + 3 mil.

 

În 2020 se va asigura 2% din PIB pentru apărare. Potrivit MFP, în acest context se impune o construcţie bugetară responsabilă şi credibilă şi evitarea politicilor prociclice, crearea de spaţiul fiscal, vital în economii emergente în vremuri cu incertitudini mari şi pieţe financiare uşor schimbătoare, argumente pentru evitarea deteriorării stabilităţii financiare, a evaluării riscului suveran, a finanţării şi dinamicii economiei şi pentru susţinerea din partea mediului de afaceri şi a partenerilor externi.


"Măsurile care stau la baza construcţiei bugetare pe anul 2020 şi perspectiva 2021-2022, precum şi evoluţia descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendinţa clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, anul 2020 fiind primul pas pentru revenirea la ţinta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht", se arată în document.