Curtea de Apel Bucureşti a respins, joi, cererea de întrerupere a executării pedepsei din motive medicale, formulată de fostul torţionar, Alexandru Vişinescu. Decizia nu este definitivă şi ar putea fi atacată cu recurs.

 

Alexandru Vişinescu a fost condamnat  la 20 de ani închisoare pentru faptele sale din perioada 1956-1963, când deţinea funcţia de comandantal  penitenciarului Râmnicu Sărat. Potrivit victimelor acestuia- foşti deţinuţi politic ai regimului ceauşist,  Vişinescu ar fi transformat penitenciarul într-un adevărat lagăr de exterminare.

 
Vişinescu a cerut eliberarea de după gratii, motivând că este foarte bolnav însă magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au respins ca neîntemeiată cererea acestuia de întrerupere a executării pedepsei. Acesta, potrivit supravieţiotorilor, avea o plăcere sadică de a-şi bate deţinuţii şi a-i chinui în moduri greu de imaginat. Multe dintre victimele sale au decedat  în spatele gratiilor sau au siferit răni fizice şi psihice iremediabile, ca urmare a leziunilor şi a chinurilor provocate de Alexandru Vişinescu.

 

Cele mai sonore nume care au avut de suferit de pe urma regimului de exterminare impus de Alexandru Vişinescu în închisoarea Râmnicu Sărat, sunt liderii politici Corneliu Coposu, Ion Mihalache sau Ion Diaconescu. Aceştia şi mulţi alţi deţinuţi au fost torturaţi şi supuşi unor tratamente inumane în acest penitenciar comunist, ţinuţi în condiţii inumane, în frig şi umezeală, fără lumină, fără hrană şi apă, fără îngrijire medicală.

 

 

Refuzul instanţei de a-l elibera pe torţionar din închisoare, este bazat pe  expertiza medico-legală, solicitată de judecător la termenele anterioare pentru a stabili dacă torţionarul Alexandru Vişinescu suferă sau nu de vreo boală ce nu poate fi tratată în spatele gratiilor. INML a recomandat ca Vişinescu să rămână internat pe toată perioada detenţiei.

 

 

Alexandru Vişinescu a fost trimis în judecată pe 18 iunie 2014, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind acuzat de săvârşirea de infracţiunii de crime împotriva umanităţii, în legătură cu abuzurile exercitate asupra deţinuţilor politic.

 

În iulie 2015, fostul torţionar a fost condamnat iniţial tot la 20 de ani în închisoare iar cel mai probabil, îşi va petrece restul zilelor în spatele gratiilor.

 

Curtea de Apel Bucureşti a respins, joi, cererea de întrerupere a executării pedepsei din motive medicale, formulată de fostul torţionar, Alexandru Vişinescu. Decizia nu este definitivă şi ar putea fi atacată cu recurs.

 

Alexandru Vişinescu a fost condamnat  la 20 de ani închisoare pentru faptele sale din perioada 1956-1963, când deţinea funcţia de comandantal  penitenciarului Râmnicu Sărat. Potrivit victimelor acestuia- foşti deţinuţi politic ai regimului ceauşist,  Vişinescu ar fi transformat penitenciarul într-un adevărat lagăr de exterminare.

 

 Vişinescu a cerut eliberarea de după gratii, motivând că este foarte bolnav însă magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au respins ca neîntemeiată cererea acestuia de întrerupere a executării pedepsei. Acesta, potrivit supravieţiotorilor, avea o plăcere sadică de a-şi bate deţinuţii şi a-i chinui în moduri greu de imaginat.

 

Multe dintre victimele sale au decedat ca urmare a leziunilor şi a chinurilor provocate de Alexandru Vişinescu.

 

 

Cele mai sonore nume care au avut de suferit de pe urma regimului de exterminare impus de Alexandru Vişinescu în închisoarea Râmnicu Sărat, sunt liderii politici Corneliu Coposu, Ion Mihalache sau Ion Diaconescu. Aceştia, şi mulţi alţi deţinuţi au fost torturaţi şi supuşi unor tratamente inumane în acest penitenciar comunist.

 

 

Refuzul instanţei de a-l elibera pe torţionar din închisoare, este bazat pe  expertiza medico-legală, solicitată de judecător la termenele anterioare pentru a stabili dacă torţionarul Alexandru Vişinescu suferă sau nu de vreo boală ce nu poate fi tratată în spatele gratiilor. INML a recomandat ca Vişinescu să rămână internat pe toată perioada detenţiei.

 

 

Alexandru Vişinescu a fost trimis în judecată pe 18 iunie 2014, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind acuzat de săvârşirea de infracţiunii de crime împotriva umanităţii, în legătură cu abuzurile exercitate asupra deţinuţilor politic.

 

În iulie 2015, fostul torţionar a fost condamnat iniţial tot la 20 de ani în închisoare iar cel mai probabil, îşi va petrece restul zilelor în spatele gratiilor.