Igaş sare la gâtul lui Falcă. Ce nu ne spune însă Igaş

Senatorul Traian Igaş nu se împacă cu ideea că nu va mai fi parlamentar, şi, că va fi un membru PNL şi atât. Vina, pentru această situaţie precum şi pentru rezultatul slab scos de PNL, este şi a lui Gheorghe Falcă, consideră Traian Igaş.

Din păcate un politician adevărat ştie să facă la momentul oportun un pas în spate sau unul lateral, depinde de situaţie, cei care sunt doar politruci, se cramponează de scaun precum mâţa de burlan, şi vor să fie veşnici acolo, fără să înţeleagă momentul.

Traian Igaş ocupă funcţii publice de 16 ani, în perioada 2000-2004 a fost a fost consilier local al orașului Pecica, 2004 - 2008 a fost deputat, iar din 2008-2016 a fost senator, ocupând la un moment dat şi funţia de ministru. Dacă “răsfoim” internetul vremii vom găsi articole în care se scria că “Igaş a fost susţinut de primarul Aradului Gh. Falcă”, atunci probabil că listele erau făcute bine, la fel şi selecţia candidaţilor, aşa cum, cu siguranţă dacă la alegerile din 11 decembrie, Traiam Igaş era cap de listă, cu siguranţă că selecţia ar fi fost bună, şi, scorul care nu ar fi fost altul cu siguranţă, ar fi fost unul bun având în vedere valul anti PNL, şi ţinând cont de faptul că filiala PNL Arad s-a situat pe locul 3 în ţară, cu siguranţă că discursul lui Traian Igaş ar fi fost unul de acest gen.

Ce nu ne spune însă Igaş, este faptul că de-a lungul timpului, în ciuda susţinerii de care s-a bucurat, nu a răspuns cu aceeaşi monedă, la un moment dat poziţionându-se în tabăra lui Ioţcu şi întorcându-i spatele lui Falcă. Ce l-a determinat să facă asta, noi nu ştim, sau poate ştim dar cel mai corect ar fi să ne spună cel în cauză. Prietenia cu Nicu Ioţcu nu este nici ea un secret, la scurt timp după ce a părăsit arestul, Ioţcu a fost zărit pe terasa de la Taverna Pecicană în compania lui Igaş, Ioţcu fiind de multă vreme un adversar al lui Falcă, deşi acesta s-a certat cu familia pentru a-l susţine pentru postul de preşedinte al Consiliului Judeţean Arad.

După trei mandate de parlamentar, din care cel puţin ultimul fără nimic notabil (ne referim la cel care tocmai s-a încheiat), Igaş ar fi trebuit să înţeleagă că, în politică, ca şi în alte sfere, liniile se mai schimbă, până şi Calimente a înteles că există un GATA, a înţeles greu, dar a înteles într-un final. Mai trebuie să oferi şansa şi altora să arate ce pot, scaunul de parlamentar nu este pe viată precum în Camera Lorzilor.

Igaş vorbeşte de “schimabrea din interior”  dar când este vorba de alţii, când este vorba de domnia sa, vedem că “selecţia nu este bine făcută”. Povestea asta seamănă cu povestea de la Colectiv, au ieşit oamenii în stradă, au vrut schimbarea clasei politice, dar după, din cei 30.000 de oameni ieşiţi în stradă, nu s-au înscris cinci în vreun partid. Ei voiau schimbare, dar schimbarea să înceapă cu alţii, nu cu ei.

Ce nu ne mai spune Igaş, este faptul că cele “8000 de voturi pierdute la municipiu de la ultimele alegeri” nu este o analiză corectă. Ca şi parlamentar de trei mandate, ar fi trebuit să ştie că merele cu perele nu se compară, că votul de la alegerile locale nu este comparabil cu cel de la alegerile parlamentare, iar acele 8000 de voturi pierdute sunt de la alegeri locale. La alegerile din 11 decembrie 2016, filiala Arad a scos un scor sensibil egal cu cel de la alegerile din 2012 contra valului USL de atunci. Atunci filiala Arad nu a închis niciun colegiu, şi toate mandatele de parlamentar din legislatura 2012-2016 au fost din redistribuire, inclusiv a domnului Igaş.



Igaş îndeamnă la calm şi raţiune, şi îşi doreşte o evaluare corectă, dar evaluările domniei sale nu par a fi corecte, ci mai degrabă partinitoare, însă este bine că în final îndeamnă la calm şi raşiune.