Tradiţia purtării mărţişorului! Ce este mărţişorul?

Data publicare: Marti, 01 Martie, 2016 Total: 3030 accesari

   S-a dus aproape şi luna februarie...mai întoarcem o fila din calendar în curând...
şi a venit primăvara! Asta pentru că romanii sărbătoresc venirea primăverii într-un mod unic, la începutul lunii martie. După vechiul calendar roman, 1 Martie era prima zi din an şi se celebra sărbătoarea "Matronalia" la care se desfăşurau serbările lui Marte, zeul forţelor naturii, al primăverii şi al agriculturii. 

   An de an de 1 Martie ne recăpătam speranţa, optimismul, credinţa în mai bine şi sporul în toate. Martie este momentul în care oamenii încep să caute primul ghiocel, ca semn al venirii primăverii cu adevărat. Acum frigul începe să se împletească cu razele soarelui, întunericul cu lumina şi după o iarnă grea cu omăt mare învinge viaţa, primăvara, soarele. Acest triumf al reînvierii şi regenerării este invocat prin Mărţişorul pe care-l dăruim celor dragi, ca mic semn ce ne dorim să le aducă fericire şi noroc.

   Probabil toţi ştiu că de 1 Martie dăruim mărtişoare sau primim mici simboluri ale primăverii, mărţişoarele, dar probabil puţini dintre noi cunosc povestea mărţişorului ori s-au întrebat ce simbolizează şi de unde a pornit obiceiul ,,purtatul mărţişorului"...


CE ESTE MĂRŢIŞORUL?

Semnificaţia mărţişorului a rămas aceeaşi de-a lungul timpului: este un simbol al primăverii,al revenirii la viaţă. El ne aduce optimism şi credinţa. Forma acestuia s-a schimbat în timp. La început mărţişorul era simbolizat printr-o monedă. Mai târziu apărea sub forma unor mici pietre de rău vopsite în alb şi roşu înşirate pe o aţă. Acum mărgelele frumos colorate, ceramică şi florile le-au luat locul.


CUM A APĂRUT MĂRŢIŞORUL?

Ei bine...iată povestea mărţişorului... Odată soarele coborâ într-un sat, la horă, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit şi l-a răpit dintre oameni, închizându-l într-o temniţă. Lumea se întristase. Păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndrăznea să-l înfrunte pe zmeu. Dar într-o zi, un tânăr voinic s-a hotărât să plece să salveze soarele. Mulţi dintre pământeni l-au condus şi i-au dat din puterile lor ca să-l ajute să-l biruie pe zmeu şi să elibereze soarele. Drumul lui a durat 3 anotimpuri: vara, toamna şi iarna. A găsit castelul zmeului şi au început lupta. S-au înfruntat zile întregi până când zmeul a fost doborât. Slăbit de puteri şi rănit, tânărul elibera Soarele. Acesta se ridică pe cer înveselind şi bucurând lumea. A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns să vadă primăvara. Sângele cald din răni i s-a scurs în zăpadă. Pe când acesta se topea, răsăreau flori albe, ghioceii, vestitorii primăverii. Până şi ultima picătură de sânge se scurse în zăpadă imaculată. Muri. De atunci tinerii împletesc doi ciucuraşi: unul alb şi unul roşu. Ei le oferă fetelor pe care le iubesc sau celor apropiaţi. Roşul înseamnă dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului. Albul simbolizează sănătatea şi puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii.


CARE SUNT ORIGINILE MĂRŢIŞORULUI?

La originile mărţişorului a stat o monedă de aur sau de argint, după alte surse, la care se ataşă o sfoară făcută din două fire răsucite, una roşie şi alta albă ( sau alb şi negru), ce semnificau lupta vieţii asupra morţii, a sănătăţii împotriva bolii şi care era purtată în general de persoanele sensibile (copii şi fetele tinere). Există credinţa, conform căreia, aceasta amuletă aducea noroc şi fericire.


PRIMUL MĂRŢIŞOR

Poate o să râdeţi...dar legenda mărţişorului spune că: Umblând cu oile prin pădure şi torcând lana din furcă Baba Dochia a găsit o pară, i-a făcut o "bortă" şi a legat-o cu un fir de aţă, asta se întâmplă într-o zi de 1 Martie şi de atunci s-a extins obiceiul. Însă despre mărţişor a început să se vorbească mai târziu, primele informaţii fiind furnizate de folcloristul Simion Florea Mihai.