Cvartetul Transilvan, în concert la Sala Regele Ferdinand

Data publicare: Joi, 19 Noiembrie, 2015 Total: 1306 accesari

Viena, între deceniile clasicismului şi acelea ale începutului de secol romantic ar putea fi titlul recitalului conceput de Cvartetul Transilvan, unul dintre cele mai performante ansambluri camerale ale României, pe care Filarmonica îl programează în seara de 22 noiembrie 2015, la ora 19.00, în Sala Regele Ferdinand a Primăriei.
 

„Parcursul muzical este unul cronologic, porneşte de la una dintre cele mai remarcabile reuşite ale tânărului Wolfgang Amadeus Mozart, Cvartetul nr. 3 în sol major K. 156, realizat în lunile de iarna 1772 -1773, poposeşte apoi în lumea sonoră a lui Joseph Haydn, prin celebrul cvartet „al cvintelor”, numărul 2 din op.76, una dintre cele mai prestigioase serii ale anului 1797 şi propune pentru final Cvartetul nr. 8 în si bemol major op. 168 de Franz Schubert, o partitură creată în 1814, care dezvăluie deopotrivă influenţele ambilor predecesori, Joseph Haydn şi Wolfgang Amadeus Mozart”, se arată în comunicatul de presă emis astăzi de Filarmonica de Stat Arad


Cvartetul Transilvan a luat în fiinţă în anul 1987, fiind alcătuit din patru tineri şi valoroşi instrumentişti ai Orchestrei Filarmonicii clujene. În 1989, ca recunoaştere a valorii artistice deosebite, ansamblul a dobândit statutul de cvartet de stat, ca formaţie distinctă în cadrul Filarmonicii ,,Transilvania”.


Nicuşor Silaghi, Marius Suărăşan şi Vasile Jucan sunt membrii fondatori ai cvartetului, în 1989, formula fiind complectată de violonistul George Dudea. Din anul 2000, cvartetul activează într-o nouă formulă, George Dudea fiind înlocuit la prima vioară de către renumitul solist Gabriel Croitoru, unul dintre cei mai apreciaţi violonişti români ai perioadei actuale, care îmbină cu un remarcabil succes cariera solistică şi rafinamentul muzicii de cameră. „Reamintim totodată melomanilor că violonistul Gabriel Croitoru cântă pe celebrul instrument care i-a aparţinut lui George Enescu, “Catedrala”, un exemplar semnat în 1731 de Giuseppe Antonio Guarnieri (del Gesu)”, conchide sursa citată.