Iată cum arată tabăra de refugiaţi construită de România la graniţa cu Serbia
Primele 50 de corturi din tabăra de refugiaţi aflată la 300 de metri de graniţa cu Serbia, în satul Lunga, care aparţine comunei timişene Comloşu Mare, au fost ridicate duminică, aceastea având posibilitatea, la final, să adăpostească circa 500 de migranţi, iar la Moraviţa se ridică a doua tabără.
Localitatea Lunga, din judeţul Timiş, aparţine comunei Comloşu Mare, unde în noiembrie 2014 a fost deschis un punct de trecere a frontierei spre Serbia, localitatea Nakovo fiind prima după vamă, în ţara vecină.
Primarul comunei Comloşu Mare, Ovidiu Ştefănescu a declarat că în localitatea Lunga are loc "un exerciţiu, o simulare", pe durata a trei zile.
"Se testează reacţia organelor statului de a interveni în criza refuguaţilor. După trei zile, corturile vor fi demontate şi duse înapoi. Am pus la dispoziţia Ministerului Afecerilor Interne un teren de 1,5 hectare aflat la 300 de metri de vamă. Cei de la armată, jandarmii şi pompierii sunt cei care le ridică”, a declarat primarul Ovidiu Ştefănescu.
Potrivit unor surse locale, la Lunga, localitate aflată la 60 de kilometri de Timişoara, au fost ridicate 50 de corturi până acum şi se lucrează la ridicarea altor aproximativ o sută de corturi. Ele vor putea adăposti circa 500 de migranţi care ar putea trece frontiera cu Serbia, înspre România