Italia a devenit prima țară europeană care incriminează explicit femicidul, introducând pedeapsa cu închisoarea pe viață pentru uciderea unei femei „din discriminare, ură sau violență”.
Parlamentul de la Roma a adoptat în unanimitate o lege care transformă această formă de crimă într-o infracțiune distinctă, cu cea mai severă sancțiune posibilă.
Premierul Giorgia Meloni a salutat votul, numind legea un instrument menit „să apere libertatea și demnitatea fiecărei femei”.
Până la această schimbare, legislația italiană permitea doar agravarea pedepsei în cazurile în care agresorul era rudă sau soț al victimei.
Prin noua lege, se recunoaște direct motivația de gen și violența îndreptată împotriva femeilor ca elemente centrale ale infracțiunii de femicid, fără a o limita la contextul familial sau conjugal.
Decizia Parlamentului italian vine pe fondul unor cifre dramatice la nivel mondial. Potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite, în 2024, aproximativ 83.000 de femei și fete au fost ucise în lume, iar „la aproximativ fiecare 10 minute, o femeie sau o fată a fost ucisă de partener sau de un membru al familiei”.
Aceste date arată că violența letală împotriva femeilor nu este o succesiune de cazuri izolate, ci un fenomen sistemic, prezent în societăți foarte diferite între ele.
România nu este ocolită de acest val de violență. Datele organizațiilor pentru drepturile femeilor arată că au fost 51 de cazuri de femicid doar în primele luni ale anului 2025.
Printre cele mai șocante cazuri recente se numără cel al femeii din Teleorman, ucisă de soțul ei; cazul tinerei însărcinate din Prahova, omorâtă cu toporul de un bărbat care o abuzase încă din adolescență; și cazul unei alte tinere însărcinate, împușcată într-un complex rezidențial în timp ce își ținea copilul de mână.
Durerea acestor povești este amplificată de faptul că, în majoritatea situațiilor, victimele ceruseră ajutorul statului. Multe obținuseră ordine de protecție, dar acestea au fost ignorate de agresori.
Dincolo de hârtii și proceduri, protecția reală a lipsit, iar intervenția instituțiilor nu a reușit să prevină tragediile.
Potrivit datelor oficiale, doar în 2025 au fost emise peste 11.000 de ordine provizorii, dintre care aproape 4.000 au fost încălcate. În primele patru luni ale anului, Ministerul Justiției a înregistrat peste 40.000 de cazuri de violență domestică, ceea ce înseamnă o medie de 14 victime pe oră.
Aceste cifre conturează un tablou dur al unei violențe aproape continue, în care femeile trăiesc cu frică, iar sistemul de protecție nu reușește să le asigure siguranța.
Organizațiile de protejare a drepturilor femeilor atrag atenția că problema nu este doar juridică, ci și una profund socială.
Ele vorbesc despre o „cultură a tăcerii”, în care femeile din medii vulnerabile sunt adesea culpabilizate, iar abuzurile împotriva lor sunt tolerate sau minimalizate.
În astfel de contexte, victimele ezită să ceară ajutor, se tem că nu vor fi crezute sau că vor fi judecate, iar agresorii se simt adesea protejați de indiferență sau complicitate tacită.
Pe fondul acestor tragedii și al presiunii publice, și legislația românească ar putea face un pas important.
Sursa: rotalianul.com
Italia a devenit prima țară europeană care incriminează explicit femicidul, introducând pedeapsa cu închisoarea pe viață pentru uciderea unei femei „din discriminare, ură sau violență”.
Parlamentul de la Roma a adoptat în unanimitate o lege care transformă această formă de crimă într-o infracțiune distinctă, cu cea mai severă sancțiune posibilă.
Premierul Giorgia Meloni a salutat votul, numind legea un instrument menit „să apere libertatea și demnitatea fiecărei femei”.
Până la această schimbare, legislația italiană permitea doar agravarea pedepsei în cazurile în care agresorul era rudă sau soț al victimei.
Prin noua lege, se recunoaște direct motivația de gen și violența îndreptată împotriva femeilor ca elemente centrale ale infracțiunii de femicid, fără a o limita la contextul familial sau conjugal.
Decizia Parlamentului italian vine pe fondul unor cifre dramatice la nivel mondial. Potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite, în 2024, aproximativ 83.000 de femei și fete au fost ucise în lume, iar „la aproximativ fiecare 10 minute, o femeie sau o fată a fost ucisă de partener sau de un membru al familiei”.
Aceste date arată că violența letală împotriva femeilor nu este o succesiune de cazuri izolate, ci un fenomen sistemic, prezent în societăți foarte diferite între ele.
România nu este ocolită de acest val de violență. Datele organizațiilor pentru drepturile femeilor arată că au fost 51 de cazuri de femicid doar în primele luni ale anului 2025.
Printre cele mai șocante cazuri recente se numără cel al femeii din Teleorman, ucisă de soțul ei; cazul tinerei însărcinate din Prahova, omorâtă cu toporul de un bărbat care o abuzase încă din adolescență; și cazul unei alte tinere însărcinate, împușcată într-un complex rezidențial în timp ce își ținea copilul de mână.
Durerea acestor povești este amplificată de faptul că, în majoritatea situațiilor, victimele ceruseră ajutorul statului. Multe obținuseră ordine de protecție, dar acestea au fost ignorate de agresori.
Dincolo de hârtii și proceduri, protecția reală a lipsit, iar intervenția instituțiilor nu a reușit să prevină tragediile.
Potrivit datelor oficiale, doar în 2025 au fost emise peste 11.000 de ordine provizorii, dintre care aproape 4.000 au fost încălcate. În primele patru luni ale anului, Ministerul Justiției a înregistrat peste 40.000 de cazuri de violență domestică, ceea ce înseamnă o medie de 14 victime pe oră.
Aceste cifre conturează un tablou dur al unei violențe aproape continue, în care femeile trăiesc cu frică, iar sistemul de protecție nu reușește să le asigure siguranța.
Organizațiile de protejare a drepturilor femeilor atrag atenția că problema nu este doar juridică, ci și una profund socială.
Ele vorbesc despre o „cultură a tăcerii”, în care femeile din medii vulnerabile sunt adesea culpabilizate, iar abuzurile împotriva lor sunt tolerate sau minimalizate.
În astfel de contexte, victimele ezită să ceară ajutor, se tem că nu vor fi crezute sau că vor fi judecate, iar agresorii se simt adesea protejați de indiferență sau complicitate tacită.
Pe fondul acestor tragedii și al presiunii publice, și legislația românească ar putea face un pas important.
Sursa: rotalianul.com
4.756 ron
4.194 ron
