Iubitorii de artă sunt invitați să participe la vernisajul expoziției „MIMOSA” semnată de Grupul Fak. Artă, care va avea loc sâmbătă, 17 mai 2025, începând cu ora 18:00, la Galeria After 5 Art Escape din Arad, Ștefan Cicio Pop, 15D (colț cu str. M. Eminescu)
Grupul Fak. Artă reunește două artiste vizuale din Timișoara - Ritta Hertz (Andreea Henrietta Hertz) și Bab (Isabella Elena Becheanu) - care expun împreună în această formulă din anul 2023.
Andreea Henrietta Hertz, cunoscută profesional ca Ritta Hertz, este un artist plastic cu o vastă experiență și o pasiune profundă pentru artele vizuale. Expertiza sa acoperă o gamă diversă de domenii, de la istoria artei și teoria culorilor până la restaurare și compoziție. Ritta Hertz se remarcă prin abilitățile sale în pictură și compoziție, fiind recunoscută pentru organizarea de ateliere, workshopuri și expoziții inovative care contribuie la îmbogățirea scenei artistice contemporane
Becheanu Isabella, recunoscută în cercurile artistice sub pseudonimul Bab / AlbNegru, se afirmă ca o prezență distinctivă în domeniul artelor vizuale mixte. Talentul său se manifestă printr-o abordare inovatoare în utilizarea unui spectru divers de materiale, de la textile, lemn, metal, sticlă, până la plastic. Portofoliul său, de o impresionantă diversitate, include atât miniaturi de o finețe aparte, cât și instalații de amploare monumentală, punând în evidență o versatilitate artistică notabilă și o maestrie tehnică de incontestat.
Curatoarea evenimentului, dr. Gabriela Robeci, ne invită să reflectăm asupra întrebării: „Cât de important este să fii o mimosă?” si afirmă urmatoarele:
„Apelarea la o putere blândă este un concept geopolitic legat de ideea consolidării influenței prin cultură populară. La scară redusă, puterea feminină poate fi înțeleasă ca o formă de putere blândă: discretă, generatoare de stare de bine, dar cu o prezență fermă.
În această cheie poate fi citită și „mimosa”, fie ca plantă fragilă, hipersensibilă la atingere, fie ca figură feminină asociată cu o sensibilitate exagerată. Termenul are, adesea, conotații peiorative. Grupul Fak.Artă pornește de la aceste preconcepții pentru a revaloriza sensibilitatea ca forță calitativă.
Deși planta în sine poate fi considerată delicată, ea dovedește capacitatea de a se apăra atunci când e amenințată, închistându-se și strângându-și frunzele. Totodată, emană o forță regenerativă, revenind la forma inițială după orice agresiune senzorială, atâta timp cât este în viață. Această „rușine la atingere” funcționează ca un mecanism vegetal de autoapărare. Înțelegerea mimosei ar trebui să depășească prejudecata pudicității și să fie extinsă către sensul de forță protectoare și regeneratoare.
Feminitatea și vegetația au fost asociate încă din cele mai vechi timpuri. Cultul fertilității și al renașterii naturii din preistorie a fost continuat cu imaginea de zeiță-mamă, ocrotitoare a naturii. Atributele vegetației au fost transferate feminității, iar trăsături considerate „defecte” au fost, de asemenea, proiectate asupra femeilor.
Așa cum mimosa luptă pentru propria stare de bine, și femeia este prezentată ca o ființă capabilă să se ocrotească, regenereze și să renască după traume. Calitatea feminină de a îngriji plantele, de a le face să crească, și să rodească, factorul matern al umanității, sunt elemente subînțelese în lucrările din expoziția Mimosa.
Ritta Hertz dezvoltă o tehnică personală de colaj și transfer, aplicată pe hârtie, pânză, și plexiglass. Imaginile colate apelează la figuri iconice ale feminității, însemnând femei importante pentru realizările lor în diverse domenii. Una dintre referințele evidente este fotografa Julia Margaret Cameron, printre primele care au utilizat fotografia ca mediu artistic. Inspirată de compoziții scenografiate, Cameron este recunoscută astăzi pentru portretele sale ușor neclare, mișcate, dar profund expresive, care captează spontaneitatea momentului. Până în secolul XIX, vegetația era tratată în artele vizuale ca simplu decor, devenind subiect principal abia odată cu apariția picturii de peisaj în plein air. Figura feminină, până în secolul XX, a fost în mod tradițional muza, nu subiectul în sine. Abia odată cu schimbările de percepție socială, femininul și vegetalul au devenit centrale în creațiile vizuale. Subiectele abordate de Ritta Hertz reflectă această tranziție: ieșirea din fundal, din anonimat, și plasarea vegetației și a feminității în centrul compoziției și al discursului artistic.
Bab apelează la o tehnică mixtă ce cuprinde obiectul de artă, textilul, sculptura, inserția, electricitatea, motorașele și asamblajul. Compozițiile sale implică interacțiune: trebuie atinse, deschise, închise sau manipulate. Simțurile sunt esențiale în experiența estetică propusă. Prin cinetism lucrările stimulează percepția și curiozitatea, necesitând un public activ, implicat. Așa cum Paul Neagu întrebuința cutiile pentru a angaja privitorul în actul creației, și Bab închide trăiri în obiecte de artă prevăzute cu uși, sertare, rafturi, mânere: cutii care devin ele însele produsul creativ. La nivel simbolic, aceste cutii reflectă idei de închidere în sine, protecție, autoapărare, dar și deschidere, eliberare și reconectare, atunci când sunt activate de public.
Expoziția Mimosa este o invitație la reevaluarea conceptului de putere blândă, prin prisma plantei și a feminității. Așa cum spunea Nikolaus Pevsner (în Sursele arhitecturii moderne și ale design-ului), publicul trebuie să parcurgă jumătate din drumul către înțelegere: să întrebe, să cerceteze, să se implice. Doar așa poate fi perceput pe deplin sensul lucrărilor și al discursului vizual.
Cu pași mici, dinspre local spre național și internațional, „Drumul către Tate trece prin Arad” (spunea Simona Brait, într-un mesaj lăsat în expoziția „Fă, 8 martie!?”, la Galeria Helios, din Timișoara, 2024). Expunând teme de interes global în spații locale, pașii noștri se îndreaptă firesc spre relevanța artei în contemporaneitate.”
În deschiderea evenimentului, dr. Gabriela Robeci va oferi o perspectivă asupra personalității și creației artistelor.
Expoziția poate fi vizitată la Galeria After 5 Art Escape până pe 28 iunie 2025
Pentru informații suplimentare ne puteți contacta la adresa de e-mail: after5artescape@gmail.com sau la telefon +40775385985.
Iubitorii de artă sunt invitați să participe la vernisajul expoziției „MIMOSA” semnată de Grupul Fak. Artă, care va avea loc sâmbătă, 17 mai 2025, începând cu ora 18:00, la Galeria After 5 Art Escape din Arad, Ștefan Cicio Pop, 15D (colț cu str. M. Eminescu)
Grupul Fak. Artă reunește două artiste vizuale din Timișoara - Ritta Hertz (Andreea Henrietta Hertz) și Bab (Isabella Elena Becheanu) - care expun împreună în această formulă din anul 2023.
Andreea Henrietta Hertz, cunoscută profesional ca Ritta Hertz, este un artist plastic cu o vastă experiență și o pasiune profundă pentru artele vizuale. Expertiza sa acoperă o gamă diversă de domenii, de la istoria artei și teoria culorilor până la restaurare și compoziție. Ritta Hertz se remarcă prin abilitățile sale în pictură și compoziție, fiind recunoscută pentru organizarea de ateliere, workshopuri și expoziții inovative care contribuie la îmbogățirea scenei artistice contemporane
Becheanu Isabella, recunoscută în cercurile artistice sub pseudonimul Bab / AlbNegru, se afirmă ca o prezență distinctivă în domeniul artelor vizuale mixte. Talentul său se manifestă printr-o abordare inovatoare în utilizarea unui spectru divers de materiale, de la textile, lemn, metal, sticlă, până la plastic. Portofoliul său, de o impresionantă diversitate, include atât miniaturi de o finețe aparte, cât și instalații de amploare monumentală, punând în evidență o versatilitate artistică notabilă și o maestrie tehnică de incontestat.
Curatoarea evenimentului, dr. Gabriela Robeci, ne invită să reflectăm asupra întrebării: „Cât de important este să fii o mimosă?” si afirmă urmatoarele:
„Apelarea la o putere blândă este un concept geopolitic legat de ideea consolidării influenței prin cultură populară. La scară redusă, puterea feminină poate fi înțeleasă ca o formă de putere blândă: discretă, generatoare de stare de bine, dar cu o prezență fermă.
În această cheie poate fi citită și „mimosa”, fie ca plantă fragilă, hipersensibilă la atingere, fie ca figură feminină asociată cu o sensibilitate exagerată. Termenul are, adesea, conotații peiorative. Grupul Fak.Artă pornește de la aceste preconcepții pentru a revaloriza sensibilitatea ca forță calitativă.
Deși planta în sine poate fi considerată delicată, ea dovedește capacitatea de a se apăra atunci când e amenințată, închistându-se și strângându-și frunzele. Totodată, emană o forță regenerativă, revenind la forma inițială după orice agresiune senzorială, atâta timp cât este în viață. Această „rușine la atingere” funcționează ca un mecanism vegetal de autoapărare. Înțelegerea mimosei ar trebui să depășească prejudecata pudicității și să fie extinsă către sensul de forță protectoare și regeneratoare.
Feminitatea și vegetația au fost asociate încă din cele mai vechi timpuri. Cultul fertilității și al renașterii naturii din preistorie a fost continuat cu imaginea de zeiță-mamă, ocrotitoare a naturii. Atributele vegetației au fost transferate feminității, iar trăsături considerate „defecte” au fost, de asemenea, proiectate asupra femeilor.
Așa cum mimosa luptă pentru propria stare de bine, și femeia este prezentată ca o ființă capabilă să se ocrotească, regenereze și să renască după traume. Calitatea feminină de a îngriji plantele, de a le face să crească, și să rodească, factorul matern al umanității, sunt elemente subînțelese în lucrările din expoziția Mimosa.
Ritta Hertz dezvoltă o tehnică personală de colaj și transfer, aplicată pe hârtie, pânză, și plexiglass. Imaginile colate apelează la figuri iconice ale feminității, însemnând femei importante pentru realizările lor în diverse domenii. Una dintre referințele evidente este fotografa Julia Margaret Cameron, printre primele care au utilizat fotografia ca mediu artistic. Inspirată de compoziții scenografiate, Cameron este recunoscută astăzi pentru portretele sale ușor neclare, mișcate, dar profund expresive, care captează spontaneitatea momentului. Până în secolul XIX, vegetația era tratată în artele vizuale ca simplu decor, devenind subiect principal abia odată cu apariția picturii de peisaj în plein air. Figura feminină, până în secolul XX, a fost în mod tradițional muza, nu subiectul în sine. Abia odată cu schimbările de percepție socială, femininul și vegetalul au devenit centrale în creațiile vizuale. Subiectele abordate de Ritta Hertz reflectă această tranziție: ieșirea din fundal, din anonimat, și plasarea vegetației și a feminității în centrul compoziției și al discursului artistic.
Bab apelează la o tehnică mixtă ce cuprinde obiectul de artă, textilul, sculptura, inserția, electricitatea, motorașele și asamblajul. Compozițiile sale implică interacțiune: trebuie atinse, deschise, închise sau manipulate. Simțurile sunt esențiale în experiența estetică propusă. Prin cinetism lucrările stimulează percepția și curiozitatea, necesitând un public activ, implicat. Așa cum Paul Neagu întrebuința cutiile pentru a angaja privitorul în actul creației, și Bab închide trăiri în obiecte de artă prevăzute cu uși, sertare, rafturi, mânere: cutii care devin ele însele produsul creativ. La nivel simbolic, aceste cutii reflectă idei de închidere în sine, protecție, autoapărare, dar și deschidere, eliberare și reconectare, atunci când sunt activate de public.
Expoziția Mimosa este o invitație la reevaluarea conceptului de putere blândă, prin prisma plantei și a feminității. Așa cum spunea Nikolaus Pevsner (în Sursele arhitecturii moderne și ale design-ului), publicul trebuie să parcurgă jumătate din drumul către înțelegere: să întrebe, să cerceteze, să se implice. Doar așa poate fi perceput pe deplin sensul lucrărilor și al discursului vizual.
Cu pași mici, dinspre local spre național și internațional, „Drumul către Tate trece prin Arad” (spunea Simona Brait, într-un mesaj lăsat în expoziția „Fă, 8 martie!?”, la Galeria Helios, din Timișoara, 2024). Expunând teme de interes global în spații locale, pașii noștri se îndreaptă firesc spre relevanța artei în contemporaneitate.”
În deschiderea evenimentului, dr. Gabriela Robeci va oferi o perspectivă asupra personalității și creației artistelor.
Expoziția poate fi vizitată la Galeria After 5 Art Escape până pe 28 iunie 2025
Pentru informații suplimentare ne puteți contacta la adresa de e-mail: after5artescape@gmail.com sau la telefon +40775385985.
4.756 ron
4.194 ron
