În urmă cu o sută de ani, arădenii care voiau să se distreze în oraș puteau petrece seara la Cazino (i se spune „Chioșcul”, la vremea respectivă), terasa Pax (cunoscută, astăzi, ca „Terasa Transilvania”, în actuala Piață Avram Iancu, pe atunci Piața Libertății), terasa Central (pe atunci „Központi”, în spațiul actualei bănci San Paolo), cabaretul „Vadember” („Sălbaticul”, n.n.), terasa cofetăriei-restaurant Kánya, cinematograful de vară (dotat şi el cu terase, restaurant şi separeuri) şi terasele de la ştrandul Neptun.
Motivul ploilor abundente a fost identificat în influenţa planetei Marte asupra Terra, fiindcă Marte s-a aflat la o distanţă mai mică decât cea obişnuită, faţă de planeta noastră. „Proprietarii teraselor înjură starea vremii, iar cei mai răsăriţi dintre arădeni, cunoscători cât de cât a unor noţiuni ştiinţifice, înjură planeta Marte, care a ajuns atât de aproape de Terra noastră chinuită, încât vara, speriată, a luat-o la sănătoasa”, scria ziarul Aradi Közlöny, în septembrie 1924.
Sursa citată realiza şi un inventar al pierderilor suferite de spaţiile de agrement din Arad.
Într-o zi bună, scria Aradi Közlöny, ştrandul Neptun încasa 8000 de lei, iar într-un week-end bun, 12.000 de lei. Vremea capricioasă a produs ştrandului pierderi între 250.000-340.000 de lei.
Cinematograful de vară, dat în funcţiune în 1924, după o investiţie de 1,5 milioane de lei, a suferit cea mai mare lovitură. Proprietarii au calculat că, pentru a fi profitabil, trebuie să găzduiască cel puţin 100 de reprezentaţii cu casa închisă, pe timpul verii. Din cauza precipitaţiilor, în sezonul estival 1924, a avut 70 de proiecţii, dintre care multe au fost afectate de vremea ploioasă şi au avut un public firav. Asta înseamnă că în locul încasărilor de 25.000 de lei pe seară, uneori se ajungea doar la jumătate sau mai puţin. În aceste condiţii, termenul de zece ani prevăzut de investitori pentru amortizarea investiţiei părea nerealist.
Din cauza ploilor, terasa Cazinoului a fost închisă la 1 septembrie. Proprietarii, fraţii Karácsonyi, au declarat că încasările de 22.000 de lei pe seară, cu care erau obişnuiţi în alţi ani, de această dată nu au fost atinse nici pe departe.
Terasa cofetăriei-restaurant Kánya a suferit şi ea pierderi zilnice de 7-8000 de lei, pentru că muşteriii au preferat în serile umede să frecventeze încăperile acoperite ale cafenelelor şi restaurantelor din oraş. Alt pierzător absolut a fost şi proprietarul restaurantului Pax, din spatele Teatrului, care în 1924 şi-a instalat pentru prima dată terasa, în speranţa că în serile călduroase din iulie şi august va reuşi să umple mesele. S-a înşelat. Ploaia i-a dat peste cap planul de afaceri. La fel s-a întâmplat şi cu concesionarii cabarelului „Vadember” (Sălbaticul), rămaşi fără public.
„A fost foarte tristă vara asta”, concluziona Aradi Közlöny.
Sursa:Aradi Közlöny, anul 39, nr. 193, 10 septembrie 1924, p. 6
În urmă cu o sută de ani, arădenii care voiau să se distreze în oraș puteau petrece seara la Cazino (i se spune „Chioșcul”, la vremea respectivă), terasa Pax (cunoscută, astăzi, ca „Terasa Transilvania”, în actuala Piață Avram Iancu, pe atunci Piața Libertății), terasa Central (pe atunci „Központi”, în spațiul actualei bănci San Paolo), cabaretul „Vadember” („Sălbaticul”, n.n.), terasa cofetăriei-restaurant Kánya, cinematograful de vară (dotat şi el cu terase, restaurant şi separeuri) şi terasele de la ştrandul Neptun.
Motivul ploilor abundente a fost identificat în influenţa planetei Marte asupra Terra, fiindcă Marte s-a aflat la o distanţă mai mică decât cea obişnuită, faţă de planeta noastră. „Proprietarii teraselor înjură starea vremii, iar cei mai răsăriţi dintre arădeni, cunoscători cât de cât a unor noţiuni ştiinţifice, înjură planeta Marte, care a ajuns atât de aproape de Terra noastră chinuită, încât vara, speriată, a luat-o la sănătoasa”, scria ziarul Aradi Közlöny, în septembrie 1924.
Sursa citată realiza şi un inventar al pierderilor suferite de spaţiile de agrement din Arad.
Într-o zi bună, scria Aradi Közlöny, ştrandul Neptun încasa 8000 de lei, iar într-un week-end bun, 12.000 de lei. Vremea capricioasă a produs ştrandului pierderi între 250.000-340.000 de lei.
Cinematograful de vară, dat în funcţiune în 1924, după o investiţie de 1,5 milioane de lei, a suferit cea mai mare lovitură. Proprietarii au calculat că, pentru a fi profitabil, trebuie să găzduiască cel puţin 100 de reprezentaţii cu casa închisă, pe timpul verii. Din cauza precipitaţiilor, în sezonul estival 1924, a avut 70 de proiecţii, dintre care multe au fost afectate de vremea ploioasă şi au avut un public firav. Asta înseamnă că în locul încasărilor de 25.000 de lei pe seară, uneori se ajungea doar la jumătate sau mai puţin. În aceste condiţii, termenul de zece ani prevăzut de investitori pentru amortizarea investiţiei părea nerealist.
Din cauza ploilor, terasa Cazinoului a fost închisă la 1 septembrie. Proprietarii, fraţii Karácsonyi, au declarat că încasările de 22.000 de lei pe seară, cu care erau obişnuiţi în alţi ani, de această dată nu au fost atinse nici pe departe.
Terasa cofetăriei-restaurant Kánya a suferit şi ea pierderi zilnice de 7-8000 de lei, pentru că muşteriii au preferat în serile umede să frecventeze încăperile acoperite ale cafenelelor şi restaurantelor din oraş. Alt pierzător absolut a fost şi proprietarul restaurantului Pax, din spatele Teatrului, care în 1924 şi-a instalat pentru prima dată terasa, în speranţa că în serile călduroase din iulie şi august va reuşi să umple mesele. S-a înşelat. Ploaia i-a dat peste cap planul de afaceri. La fel s-a întâmplat şi cu concesionarii cabarelului „Vadember” (Sălbaticul), rămaşi fără public.
„A fost foarte tristă vara asta”, concluziona Aradi Közlöny.
Sursa:Aradi Közlöny, anul 39, nr. 193, 10 septembrie 1924, p. 6
4.756 ron
4.194 ron
