Rabinul Nicolae Schönfeld a fost liderul comunității evreiești neologe din Arad, în timpul ocupării militare ungare din septembrie 1944. El este cel care a încercat să întârzie, capacitând elita maghiară și românească a orașului, într-un act impresionant de solidaritate, ghetoizarea și deportarea evreilor arădeni. Rabinul Nicolae Schönfeld a solicitat și a obținut audiență la comandantul militar al Aradului, generalul Asztalossy, care i-a pus în vedere înființarea neîntârziată a Consiliului Evreiesc și inventarierea tuturor evreilor din orașul Arad, cu scopul de a fi separați de restul populației și pregătiți de deportare. Rabinul Schönfeld le-a cerut evreilor arădeni să evite ieșirile din case, să se adăpostească în pivnițe, să fie cât mai absenți din viața socială a Aradului acelor zile, pentru a nu a atrage atenția și a nu crea animozități. În data de 19 septembrie s-a refugiat la episcopul ortodox Andrei Crișanul, care l-a adăpostit în casa sa până la retragerea armatei ungare din Arad.
În timpul celor opt zile ale ocupării militare, rabinul Schönfeld a încercat, împreună cu alți membri ai comunității evreiești, să transmită la Budapesta un mesaj de solicitare de clemență către amiralul Horthy, a cărui soție era arădeană. Mesajul însă nu a putut fi trimis, pentru că mesagerii, conducători ai comunității maghiare locale, nu au primit de la autoritățile militare dreptul de a părăsi orașul.
Rabinul Nicolae Schönfeld a ajuns la Arad, în anul 1939, ca absolvent al Institutului Rabinic din Budapesta. Era doctor în filosofie, filologie semiticã și istorie.
În anul 1941 a fost fondatorul și primul director al liceului evreiesc din Arad. Odată cu izbucnirea războiului, activitatea sa s-a ramificat în două direcții principale: ajutorarea refugiaților la Arad și transmiterea de pachete cu haine și alimente pentru evreii trimiși de la Arad și din județele limitrofe în lagăre de muncă. A fost și un membru al rețelei internaționale care a extras evreii din Transilvania de Nord, de unde aceștia erau deportați în lagărele naziste de exterminare, și îi ducea în Regatul României.
Rabinul Nicolae Schönfeld a pus la dispoziția celor scăpați din lagăre, după eliberare, așezămintele comunității evreiești din Arad. Activitatea sa religioasă nu a fost însă văzută cu ochi buni de noile autorități comuniste, după război. În anul 1953, acuzat de activitate sionistă, a fost condamnat la trei luni de închisoare. A fost rearestat în anul 1959, schingiuit și bătut, condamnat la doi ani de muncă silnică. A fost eliberat cu peste un an mai târziu, după ce o parte din detenție a muncit în lagărul Dunărea-Marea Neagră, la construirea Canalului. Nu a mai rămas mult timp în Arad, apoi, ci a emigrat împreună cu soția și fiica, în Israel. A predat la Facultatea de Istorie a Universității din Haifa, iar soția sa și-a deschis un cabinet de pediatrie. A fost un cercetător al Holocaustului.
Sursa:
Dr. Gordon, Thomas, Zece ani de la decesul fostului rabin șef al Aradului, dr. Nicolae Schönfeld, în Shalom, Arad, anul III, nr. aprilie 2005, p. 9
Istoria Evreimii Arădene, Minimum Publishing House, Israel, 1996, p. 36
https://www.povestilesinagogilor.com/.../arad-neolog...
http://iajgscemetery.org/eastern.../romania/arad-71664814
http://aradjc.org/.../romana-dr-iosif-nicolae-schonfeld/...
https://www.ushmm.org/online/hsv/source_view.php...
Rabinul Nicolae Schönfeld a fost liderul comunității evreiești neologe din Arad, în timpul ocupării militare ungare din septembrie 1944. El este cel care a încercat să întârzie, capacitând elita maghiară și românească a orașului, într-un act impresionant de solidaritate, ghetoizarea și deportarea evreilor arădeni. Rabinul Nicolae Schönfeld a solicitat și a obținut audiență la comandantul militar al Aradului, generalul Asztalossy, care i-a pus în vedere înființarea neîntârziată a Consiliului Evreiesc și inventarierea tuturor evreilor din orașul Arad, cu scopul de a fi separați de restul populației și pregătiți de deportare. Rabinul Schönfeld le-a cerut evreilor arădeni să evite ieșirile din case, să se adăpostească în pivnițe, să fie cât mai absenți din viața socială a Aradului acelor zile, pentru a nu a atrage atenția și a nu crea animozități. În data de 19 septembrie s-a refugiat la episcopul ortodox Andrei Crișanul, care l-a adăpostit în casa sa până la retragerea armatei ungare din Arad.
În timpul celor opt zile ale ocupării militare, rabinul Schönfeld a încercat, împreună cu alți membri ai comunității evreiești, să transmită la Budapesta un mesaj de solicitare de clemență către amiralul Horthy, a cărui soție era arădeană. Mesajul însă nu a putut fi trimis, pentru că mesagerii, conducători ai comunității maghiare locale, nu au primit de la autoritățile militare dreptul de a părăsi orașul.
Rabinul Nicolae Schönfeld a ajuns la Arad, în anul 1939, ca absolvent al Institutului Rabinic din Budapesta. Era doctor în filosofie, filologie semiticã și istorie.
În anul 1941 a fost fondatorul și primul director al liceului evreiesc din Arad. Odată cu izbucnirea războiului, activitatea sa s-a ramificat în două direcții principale: ajutorarea refugiaților la Arad și transmiterea de pachete cu haine și alimente pentru evreii trimiși de la Arad și din județele limitrofe în lagăre de muncă. A fost și un membru al rețelei internaționale care a extras evreii din Transilvania de Nord, de unde aceștia erau deportați în lagărele naziste de exterminare, și îi ducea în Regatul României.
Rabinul Nicolae Schönfeld a pus la dispoziția celor scăpați din lagăre, după eliberare, așezămintele comunității evreiești din Arad. Activitatea sa religioasă nu a fost însă văzută cu ochi buni de noile autorități comuniste, după război. În anul 1953, acuzat de activitate sionistă, a fost condamnat la trei luni de închisoare. A fost rearestat în anul 1959, schingiuit și bătut, condamnat la doi ani de muncă silnică. A fost eliberat cu peste un an mai târziu, după ce o parte din detenție a muncit în lagărul Dunărea-Marea Neagră, la construirea Canalului. Nu a mai rămas mult timp în Arad, apoi, ci a emigrat împreună cu soția și fiica, în Israel. A predat la Facultatea de Istorie a Universității din Haifa, iar soția sa și-a deschis un cabinet de pediatrie. A fost un cercetător al Holocaustului.
Sursa:
Dr. Gordon, Thomas, Zece ani de la decesul fostului rabin șef al Aradului, dr. Nicolae Schönfeld, în Shalom, Arad, anul III, nr. aprilie 2005, p. 9
Istoria Evreimii Arădene, Minimum Publishing House, Israel, 1996, p. 36
https://www.povestilesinagogilor.com/.../arad-neolog...
http://iajgscemetery.org/eastern.../romania/arad-71664814
http://aradjc.org/.../romana-dr-iosif-nicolae-schonfeld/...
https://www.ushmm.org/online/hsv/source_view.php...
4.756 ron
4.194 ron
