22 decembrie 1989 a însemnat a doua zi de Revoluție în București, dar și în alte orașe ale țării, inclusiv Arad.
În cursul zilei deja circulau zvonuri despre moartea unor manifestanți în timpul nopții de 21 spre 22 decembrie în București. Încă de la primele ore ale dimineții mari grupuri de muncitori se îndreptau spre centrul orașului.
La presiunea masei imense de manifestanți, forțele armate au început să fraternizeze cu demonstranții. În jurul orei 11:30, Ceauşescu a luat o portavoce şi a încercat să se adreseze mulţumii de la balconul clădirii Comitetului Central al Partidului Comunist, dar a fost întâmpinat cu un val de dezaprobare şi furie. Acesta a fost momentul fugii lui Ceauşescu şi ziua în care revoluţionarii câştigau libertatea, ocupând atât Comitetul Central, cât şi sediul televiziunii publice. Cele două mişcări se întâmplau în jurul orei 12:30, acesta fiind momentul considerat simbolic al victoriei Revoluţiei.
La 12:51 Ion Caramitru şi poetul Mircea Dinescu, în mijlocul mai multor revoluţionari, se adresează telespectatorilor, anunţând fuga dictatorului, formând cu degetele litera V. Atunci cei doi au rostit celebra frază:„Am învins!”
În cursul după-amiezii zilei de 22 decembrie 1989, deja se conturaseră circa trei centre de putere. Unul era la Televiziunea Naţională unde se aflau o parte dintre revoluţionari în frunte cu Mircea Dinescu, Ion Caramitru, şi personajul cel mai important, sosit după ora 14:00, Ion Iliescu. Apoi, la sediul Comitetului Central al PCR, unde erau pe de o parte revoluţionarii pătrunşi, şi pe de altă parte grupul lui Ilie Verdeţ, care a încercat să formeze un nou guvern, dar după numai 20 de minute a căzut, fiind huiduit de mulţime:„Fără comunism!”. Un alt pol de putere era cel în fruntea căruia se afla generalul Victor Stănculescu din Ministerul Apărării.
Treptat, grupul din jurul lui Ion Iliescu capătă o mai mare importanță. Acesta ajunge la sediul Comitetului Central spre miezul nopții, iar apoi se întoarce la Televiziune de unde anunță constituirea Consiliului Frontului Salvării Naţionale. Era momentul în care se năştea primul organ al puterii, din care urmau să facă parte circa 39 de oameni.
În jurul evenimentelor din 22 decembrie s-au născut foarte multe controverse. În timp ce Ion Iliescu vorbeşte despre primele zile ale României democratice, revoluţionarii vorbesc despre o „libertate furată”.
După 22 decembrie, starea de euforie generală a fost înlocuită de haos, odată cu atacarea cu focuri de armă a unor instituţii publice de către indivizi necunoscuţi, numiţi generic "teorişti". În zilele ce au urmat, sute de oameni au căzut victime ale focurilor trase atât pe străzile din Bucureşti, dar şi în multe oraşe din ţară. Confruntările de stradă cu inamici a căror identitate rămâne şi astăzi, în parte, necunoscută s-au încheiat abia în prima zi de Crăciun, atunci când cuplul Ceauşescu a fost executat în urma unui proces sumar la Târgoviște.
Sursa: podul.ro
Foto: defenseromania.ro
22 decembrie 1989 a însemnat a doua zi de Revoluție în București, dar și în alte orașe ale țării, inclusiv Arad.
În cursul zilei deja circulau zvonuri despre moartea unor manifestanți în timpul nopții de 21 spre 22 decembrie în București. Încă de la primele ore ale dimineții mari grupuri de muncitori se îndreptau spre centrul orașului.
La presiunea masei imense de manifestanți, forțele armate au început să fraternizeze cu demonstranții. În jurul orei 11:30, Ceauşescu a luat o portavoce şi a încercat să se adreseze mulţumii de la balconul clădirii Comitetului Central al Partidului Comunist, dar a fost întâmpinat cu un val de dezaprobare şi furie. Acesta a fost momentul fugii lui Ceauşescu şi ziua în care revoluţionarii câştigau libertatea, ocupând atât Comitetul Central, cât şi sediul televiziunii publice. Cele două mişcări se întâmplau în jurul orei 12:30, acesta fiind momentul considerat simbolic al victoriei Revoluţiei.
La 12:51 Ion Caramitru şi poetul Mircea Dinescu, în mijlocul mai multor revoluţionari, se adresează telespectatorilor, anunţând fuga dictatorului, formând cu degetele litera V. Atunci cei doi au rostit celebra frază:„Am învins!”
În cursul după-amiezii zilei de 22 decembrie 1989, deja se conturaseră circa trei centre de putere. Unul era la Televiziunea Naţională unde se aflau o parte dintre revoluţionari în frunte cu Mircea Dinescu, Ion Caramitru, şi personajul cel mai important, sosit după ora 14:00, Ion Iliescu. Apoi, la sediul Comitetului Central al PCR, unde erau pe de o parte revoluţionarii pătrunşi, şi pe de altă parte grupul lui Ilie Verdeţ, care a încercat să formeze un nou guvern, dar după numai 20 de minute a căzut, fiind huiduit de mulţime:„Fără comunism!”. Un alt pol de putere era cel în fruntea căruia se afla generalul Victor Stănculescu din Ministerul Apărării.
Treptat, grupul din jurul lui Ion Iliescu capătă o mai mare importanță. Acesta ajunge la sediul Comitetului Central spre miezul nopții, iar apoi se întoarce la Televiziune de unde anunță constituirea Consiliului Frontului Salvării Naţionale. Era momentul în care se năştea primul organ al puterii, din care urmau să facă parte circa 39 de oameni.
În jurul evenimentelor din 22 decembrie s-au născut foarte multe controverse. În timp ce Ion Iliescu vorbeşte despre primele zile ale României democratice, revoluţionarii vorbesc despre o „libertate furată”.
După 22 decembrie, starea de euforie generală a fost înlocuită de haos, odată cu atacarea cu focuri de armă a unor instituţii publice de către indivizi necunoscuţi, numiţi generic "teorişti". În zilele ce au urmat, sute de oameni au căzut victime ale focurilor trase atât pe străzile din Bucureşti, dar şi în multe oraşe din ţară. Confruntările de stradă cu inamici a căror identitate rămâne şi astăzi, în parte, necunoscută s-au încheiat abia în prima zi de Crăciun, atunci când cuplul Ceauşescu a fost executat în urma unui proces sumar la Târgoviște.
Sursa: podul.ro
Foto: defenseromania.ro
4.756 ron
4.194 ron
