Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) afectează atât bronhiile (bronșita cronică), cât și plămânii (emfizem) și se manifestă prin îngustarea progresivă și ireversibilă a bronhiilor, urmată de scăderea progresivă a capacității respiratorii.
Conform datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, BPOC este a patra cauză de deces mondial, anual înregistrându-se în jur de trei milioane de decese la nivel global, în contextul în care această afecțiune poate fi prevenită.
Potrivit Raportului Național al Stării de Sănătate a Populației 2020, publicat de Institutul Național de Sănătate din România, în anul 2020 în județul Arad, bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) ocupa locul V în clasamentul mortalității, pe principalele grupe de boli și același loc V în clasamentul morbidității spitalizate, pe principalele grupe de boli.
Care este cauza BPOC:
În marea majoritate a cazurilor, BPOC apare la unii fumători, după vârsta de 40 de ani. Este vorba despre o inflamație cronică a bronhiilor și plămânilor care, în timp, produce îngustarea progresivă a bronhiilor și distrugeri ale pereților alveolelor (emfizem).
În afară de fumat, apariția BPOC mai poate fi favorizată de poluarea atmosferică, de fumatul pasiv (nefumătorii care respiră fumul altora), sau de sistemele de încălzire cu cărbuni.
Un risc crescut pentru dezvoltarea acestei boli se înregistrează în rândul persoanelor care lucrează în medii toxice: manufacturile de plastic, textile, cauciuc şi pielărie, lucrătorii în transporturi auto, industria alimentară, dar şi unele servicii personale precum cele de înfrumuseţare.
Când să ne prezentăm la medic:
Ne prezentăm la medic dacă apare tusea care nu mai trece, pe o perioadă mai lungă de trei săptămâni și/sau dacă apare oboseala, lipsa de aer (dispneea) la eforturi mici. Fumătorii consideră că este normal să tușească, de aceea tusea, deși este prezentă la mulți pacienți cu BPOC, nu-i alarmează.
Pe măsură ce bronhiile se îngustează și capacitatea respiratorie se reduce, bolnavii încep sa resimtă o lipsă de aer (dispnee) la eforturi pe care anterior le făceau ușor. Adesea, când oboseala la efort este destul de supărătoare, și decidem să ne prezentăm la medic, capacitatea respiratorie a scăzut deja la jumătate.
Pe fondul acestei reduceri a toleranței la efort pot apărea crize de sufocare (confundate de unii cu astmul) și frecvente episoade infecțioase respiratorii, mai ales iarna, când pacientul tușește mai mult și expectorează purulent. Adesea, BPOC este depistată cu ocazia unui asemenea episod infecțios supra-adăugat.
Cu timpul, pe măsură ce boala progresează, dispneea este resimțită la eforturi din ce în ce mai mici. Imobilitatea indusă de boală determină depresie și nervozitate. Cu timpul, pot apărea și complicații din partea inimii: umflarea picioarelor, învinețirea buzelor, iar pacientul pare să se ocupe exclusiv cu respiratul. Fără un tratament adecvat, BPOC determină reducerea prematură și severă a capacității respiratorii, ceea ce duce la invaliditate și moarte prematură.
Boala are patru stadii, iar cu cât este descoperită mai precoce cu atât prognosticul este mai bun. În stadiul IV de boală bolnavul este deja dependent de oxigen sau de un ventilator non-invaziv la domiciliu.
Cum se stabilește diagnosticul?
Diagnosticul se pune de către medicul pneumolog pe baza manifestărilor clinice și, obligatoriu, cu măsurarea capacității funcționale pulmonare (spirometrie). Pentru efectuarea spirometriei, pacientul este rugat să respire print-un aparat, conform indicațiilor medicului, pentru a facilita măsurarea capacității pulmonare. Este o investigație nedureroasă care poate evidenția un sindrom obstructiv bronșic, cu reducerea unui parametru numit VEMS. Severitatea bolii se apreciază în funcție de reducerea VEMS. De cele mai multe ori, pacienții ajung la medic când VEMS ajunge deja în jur de 50% din normal fiind încadrați deja în stadiul III de severitate a bolii. Shop for replica rolex watches at any budget, from A grade to superclone rolex
În cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad investigațiile de tip spirometrie se pot efectua în cabinetul de pneumologie din cadrul Ambulatoriului SCJU Arad, situat la parterul clădirii din strada Stephan Ludwig Roth (în cartierul Grădiște, unde funcționează și secțiile de Pneumologie). Investigațiile se pot efectua pe bază de programare, cu trimitere de la medicul de familie.
Cum tratăm:
Obiectivele tratamentului: odată constituită, această boală nu mai poate fi vindecată - tratamentul nu poate face decât să stopeze declinul parametrilor spirometrici (VEMS) și să amelioreze dispneea de efort resimțită de pacient! Deși par neînsemnate, aceste realizări sunt majore pentru un bolnav imobilizat în casă, dacă în urma tratamentului el reușește să iasă la plimbare și să se descurce singur.
Prima măsură de tratament este oprirea factorului determinant al bolii.
Este important ca pacientul să înțeleagă că odată diagnosticată, această boală necesită tratament toată viața. Când vorbim de tratament distingem terapia cronică de zi cu zi, reprezentată de obicei de medicamentele inhalatorii (spray-uri) care trebuie administrate fără întrerupere și terapia exacerbărilor în care, pe o perioadă limitată de 7-10 zile, se administrează antibiotice, corticoterapie, mucolitice, oxigen, uneori fiind nevoie chiar de spitalizare.
În stadiile avansate de boală, de cele mai multe ori, pacienții au nevoie de oxigenoterapie de lungă durată la domiciliu sau chiar de aparate de ventilație non-invazivă, la domiciliu. Nu trebuie să le fie teamă de aceste aparate: s-a demonstrat, prin numeroase studii clinice, că ele prelungesc viața și cresc calitatea vieții pacienților. Mai mult, aceste aparate sunt decontate de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate.
Nu în ultimul rând, o verigă importantă în terapia pacientului cu BPOC este recuperarea medicală respiratorie. Pe plan global se pune accent din ce în ce mai mare pe recuperarea funcției pulmonare pentru a asigura pacientului, o viață cât mai independentă, cu o calitate a vieții cât mai bună.
Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, prin Compartimentul de Recuperare Medicală Respiratorie, oferă servicii de recuperare pentru pacienții diagnosticați cu BPOC, precum și consiliere pentru o conduită terapeutică și un stil de viață adaptat nevoilor acestei patologii.
Dr. Șimon Repolski Erika, medic primar pneumolog
Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) afectează atât bronhiile (bronșita cronică), cât și plămânii (emfizem) și se manifestă prin îngustarea progresivă și ireversibilă a bronhiilor, urmată de scăderea progresivă a capacității respiratorii.
Conform datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, BPOC este a patra cauză de deces mondial, anual înregistrându-se în jur de trei milioane de decese la nivel global, în contextul în care această afecțiune poate fi prevenită.
Potrivit Raportului Național al Stării de Sănătate a Populației 2020, publicat de Institutul Național de Sănătate din România, în anul 2020 în județul Arad, bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) ocupa locul V în clasamentul mortalității, pe principalele grupe de boli și același loc V în clasamentul morbidității spitalizate, pe principalele grupe de boli.
Care este cauza BPOC:
În marea majoritate a cazurilor, BPOC apare la unii fumători, după vârsta de 40 de ani. Este vorba despre o inflamație cronică a bronhiilor și plămânilor care, în timp, produce îngustarea progresivă a bronhiilor și distrugeri ale pereților alveolelor (emfizem).
În afară de fumat, apariția BPOC mai poate fi favorizată de poluarea atmosferică, de fumatul pasiv (nefumătorii care respiră fumul altora), sau de sistemele de încălzire cu cărbuni.
Un risc crescut pentru dezvoltarea acestei boli se înregistrează în rândul persoanelor care lucrează în medii toxice: manufacturile de plastic, textile, cauciuc şi pielărie, lucrătorii în transporturi auto, industria alimentară, dar şi unele servicii personale precum cele de înfrumuseţare.
Când să ne prezentăm la medic:
Ne prezentăm la medic dacă apare tusea care nu mai trece, pe o perioadă mai lungă de trei săptămâni și/sau dacă apare oboseala, lipsa de aer (dispneea) la eforturi mici. Fumătorii consideră că este normal să tușească, de aceea tusea, deși este prezentă la mulți pacienți cu BPOC, nu-i alarmează.
Pe măsură ce bronhiile se îngustează și capacitatea respiratorie se reduce, bolnavii încep sa resimtă o lipsă de aer (dispnee) la eforturi pe care anterior le făceau ușor. Adesea, când oboseala la efort este destul de supărătoare, și decidem să ne prezentăm la medic, capacitatea respiratorie a scăzut deja la jumătate.
Pe fondul acestei reduceri a toleranței la efort pot apărea crize de sufocare (confundate de unii cu astmul) și frecvente episoade infecțioase respiratorii, mai ales iarna, când pacientul tușește mai mult și expectorează purulent. Adesea, BPOC este depistată cu ocazia unui asemenea episod infecțios supra-adăugat.
Cu timpul, pe măsură ce boala progresează, dispneea este resimțită la eforturi din ce în ce mai mici. Imobilitatea indusă de boală determină depresie și nervozitate. Cu timpul, pot apărea și complicații din partea inimii: umflarea picioarelor, învinețirea buzelor, iar pacientul pare să se ocupe exclusiv cu respiratul. Fără un tratament adecvat, BPOC determină reducerea prematură și severă a capacității respiratorii, ceea ce duce la invaliditate și moarte prematură.
Boala are patru stadii, iar cu cât este descoperită mai precoce cu atât prognosticul este mai bun. În stadiul IV de boală bolnavul este deja dependent de oxigen sau de un ventilator non-invaziv la domiciliu.
Cum se stabilește diagnosticul?
Diagnosticul se pune de către medicul pneumolog pe baza manifestărilor clinice și, obligatoriu, cu măsurarea capacității funcționale pulmonare (spirometrie). Pentru efectuarea spirometriei, pacientul este rugat să respire print-un aparat, conform indicațiilor medicului, pentru a facilita măsurarea capacității pulmonare. Este o investigație nedureroasă care poate evidenția un sindrom obstructiv bronșic, cu reducerea unui parametru numit VEMS. Severitatea bolii se apreciază în funcție de reducerea VEMS. De cele mai multe ori, pacienții ajung la medic când VEMS ajunge deja în jur de 50% din normal fiind încadrați deja în stadiul III de severitate a bolii. Shop for replica rolex watches at any budget, from A grade to superclone rolex
În cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad investigațiile de tip spirometrie se pot efectua în cabinetul de pneumologie din cadrul Ambulatoriului SCJU Arad, situat la parterul clădirii din strada Stephan Ludwig Roth (în cartierul Grădiște, unde funcționează și secțiile de Pneumologie). Investigațiile se pot efectua pe bază de programare, cu trimitere de la medicul de familie.
Cum tratăm:
Obiectivele tratamentului: odată constituită, această boală nu mai poate fi vindecată - tratamentul nu poate face decât să stopeze declinul parametrilor spirometrici (VEMS) și să amelioreze dispneea de efort resimțită de pacient! Deși par neînsemnate, aceste realizări sunt majore pentru un bolnav imobilizat în casă, dacă în urma tratamentului el reușește să iasă la plimbare și să se descurce singur.
Prima măsură de tratament este oprirea factorului determinant al bolii.
Este important ca pacientul să înțeleagă că odată diagnosticată, această boală necesită tratament toată viața. Când vorbim de tratament distingem terapia cronică de zi cu zi, reprezentată de obicei de medicamentele inhalatorii (spray-uri) care trebuie administrate fără întrerupere și terapia exacerbărilor în care, pe o perioadă limitată de 7-10 zile, se administrează antibiotice, corticoterapie, mucolitice, oxigen, uneori fiind nevoie chiar de spitalizare.
În stadiile avansate de boală, de cele mai multe ori, pacienții au nevoie de oxigenoterapie de lungă durată la domiciliu sau chiar de aparate de ventilație non-invazivă, la domiciliu. Nu trebuie să le fie teamă de aceste aparate: s-a demonstrat, prin numeroase studii clinice, că ele prelungesc viața și cresc calitatea vieții pacienților. Mai mult, aceste aparate sunt decontate de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate.
Nu în ultimul rând, o verigă importantă în terapia pacientului cu BPOC este recuperarea medicală respiratorie. Pe plan global se pune accent din ce în ce mai mare pe recuperarea funcției pulmonare pentru a asigura pacientului, o viață cât mai independentă, cu o calitate a vieții cât mai bună.
Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, prin Compartimentul de Recuperare Medicală Respiratorie, oferă servicii de recuperare pentru pacienții diagnosticați cu BPOC, precum și consiliere pentru o conduită terapeutică și un stil de viață adaptat nevoilor acestei patologii.
Dr. Șimon Repolski Erika, medic primar pneumolog