Aradul, oraşul de pe Mureş are una dintre cele mai dezvoltate reţele de clădiri Secession din România, ceea ce reprezintă un patrimoniu cultural și istoric de excepție.
Stilul Secession a făcut furori la Arad la inceputul sec.XX , lăsând în urmă un patrimoniu arhitectural impresionant, ce marchează încă şi azi, foarte pregnant, multe dintre cladirile oraşului. Sunt cel puţin 40 de clădiri realizate în acest stil în centrul Aradului, palate şi case de raport, fiecare cu povestea lor şi istorii personale care le conturează personalitatea.
Aş enumera doar câteva clădiri emblemă ale Stilului Secession, clădiri proiectate de arhitecții arădeni Ludovic Szantay și Milan Tabacovici.
-Stiaţi că Palatul Szantay de pe strada Horia, care poartă numele stralucitului architect arădean Ludovic Szantay este cladirea in care acesta, după o viaţă întreagă dedicată proiectării clădirilor pentru înfrumusețarea Aradului, ajunge într-un final să moară de frig? Stiati ca, spre finalul vieții sale, autorul celor mai reprezentative opere de arhitectură din Arad a fost nevoit să-și ardă propriile proiecte și schițe pentru a se putea încălzi pe durata iernii? Chiar dacă a dăruit comunității arădene o mulțime de clădiri de o frumusețe distinctivă, în urma instaurării regimului comunist, timp de aproape 15 ani, Ludovic Szántay a îndurat lipsuri financiare greu de imaginat şi umilinţe repetate din partea autorităţilor locale.
-Stiaţi că Palatul Bohus de pe strada Vasile Goldiș din inima orașului Arad a aparținut baronului Bohuș? În perioada interbelică la parter, cu intrarea de colţ, a funcţionat cea mai importantă bancă arădeană, „Banca Românească”. A fost banca comercială care a susţinut industria locală, deţinând acţiuni ale principalelor fabrici. Stiati ca pe latură, str, Vasile Goldiş, şi-a avut atelierul un celebru croitor, creaţiile sale au cules nenumărate premii naţionale şi internaţionale în domeniul confecţiilor pentru bărbaţi?
- Stiaţi că Palatul Kovács, edificiu situat pe strada Vasile Milea a fost construit la începutul secolului al XX-lea de către văduva lui Kovács Arthur, fostul proprietar al cafenelei Abbazia, un cartofor și om de petreceri cunoscut la vremea sa? Se spune că doamna Kovács era patroana celei mai renumite case de toleranţă din oraş, Kakasos Ház (Casa cu Cocoş) situată în Piata Peştelui, azi Piaţa Heim Domokos.
- Stiaţi că in Palatul Földes, opera arhitectului Milan Tabacovici de pe strada Ştefan Cicio Pop nr. 16, isi desfasura activitatea farmacistul Földes Kelemen, in farmacia a cărei mobilier este parţial păstrat?
Istoria Aradului se leagă de aceste clădiri emblemă, creaţii ale arhitecţilor Milan Tabacovici şi Ludovic Szantay.
Fără a avea pretenţia unei prelegeri universitare pe tema stilului Secession, demersul meu de popularizare a acestui patrimoniu vine atât ca un îndemn de a admira cladirile Aradului la justa lor valoare, cât şi ca un apel către toti arădenii atât pentru o mult mai intensă popularizare, cât şi prin luarea unor măsuri concrete pentru salvarea tezaurului Secession al oraşului. Cu toţii avem un rol aici: autorităţi, administraţie, proprietari, operatorii turistici, localnici.
Stiu că in clasicul spirit românesc de aruncare a responsabilităţii pe umerii altora, vom găsi vinovati in jurul nostru, dar responsabilitatea este a noastră a tuturor. Cred că in primul rând trebuie ca noi, locuitorii orasului să ne schimbăm perspectiva, ochelarii cu care privim orasul : sa renuntăm la spiritul critic distructiv, pesimismul care ne marchează . Nu inseamnă că intr-un mod fariseic să inchidem ochii la probleme, dar cu alta perspectivă, să indrăznim să privim altfel Aradul, să-l cunoastem.
In al doilea rând,cunoasterea trebuie urmată de apreciere, astfel trebuie să prețuim patrimoniul cultural construit.
In al treilea rând, trebuie să ne purtam intr-un mod responsabil.
Stiu că toata lumea făcând referire la problema reabilitarii fatadelor evidentiaza lipsa finantării, hațişul birocratic, problemele juridice. Ca profesionist in acest domeniu, având un masterat chiar in domeniul reabilitarii construcțiilor, fiind expert tehnic si proprietar al unei firme de proiectare şi consultanta in constructii, cunosc mai bine ca oricine aceste probleme reale şi recunosc că soluțiile nu sunt simple.
Dar haideti să incepem cu lucrurile care sunt la indemâna noastră: curațenia vitrinelor care nu implica resurse financiare semnificative, indepartarea afişelor de pe vitrine si porți, indepartarea cablurilor care atarna ca nişte liane in padure. Dictatura furnizorilor de utilitați care “impodobesc” cu diverse cabluri si instalații fațadele cladirilor Aradului trebuie oprita! E nevoie ca şi acestia, nu doar proprietarii, sa respecte anumite reguli.
Un vechi proverb spune: “drumul de o mie de mile incepe cu primul pas”. Haideți să-l facem impreună azi!
Material realizat de ing. Dorin Stanca
Aradul, oraşul de pe Mureş are una dintre cele mai dezvoltate reţele de clădiri Secession din România, ceea ce reprezintă un patrimoniu cultural și istoric de excepție.
Stilul Secession a făcut furori la Arad la inceputul sec.XX , lăsând în urmă un patrimoniu arhitectural impresionant, ce marchează încă şi azi, foarte pregnant, multe dintre cladirile oraşului. Sunt cel puţin 40 de clădiri realizate în acest stil în centrul Aradului, palate şi case de raport, fiecare cu povestea lor şi istorii personale care le conturează personalitatea.
Aş enumera doar câteva clădiri emblemă ale Stilului Secession, clădiri proiectate de arhitecții arădeni Ludovic Szantay și Milan Tabacovici.
-Stiaţi că Palatul Szantay de pe strada Horia, care poartă numele stralucitului architect arădean Ludovic Szantay este cladirea in care acesta, după o viaţă întreagă dedicată proiectării clădirilor pentru înfrumusețarea Aradului, ajunge într-un final să moară de frig? Stiati ca, spre finalul vieții sale, autorul celor mai reprezentative opere de arhitectură din Arad a fost nevoit să-și ardă propriile proiecte și schițe pentru a se putea încălzi pe durata iernii? Chiar dacă a dăruit comunității arădene o mulțime de clădiri de o frumusețe distinctivă, în urma instaurării regimului comunist, timp de aproape 15 ani, Ludovic Szántay a îndurat lipsuri financiare greu de imaginat şi umilinţe repetate din partea autorităţilor locale.
-Stiaţi că Palatul Bohus de pe strada Vasile Goldiș din inima orașului Arad a aparținut baronului Bohuș? În perioada interbelică la parter, cu intrarea de colţ, a funcţionat cea mai importantă bancă arădeană, „Banca Românească”. A fost banca comercială care a susţinut industria locală, deţinând acţiuni ale principalelor fabrici. Stiati ca pe latură, str, Vasile Goldiş, şi-a avut atelierul un celebru croitor, creaţiile sale au cules nenumărate premii naţionale şi internaţionale în domeniul confecţiilor pentru bărbaţi?
- Stiaţi că Palatul Kovács, edificiu situat pe strada Vasile Milea a fost construit la începutul secolului al XX-lea de către văduva lui Kovács Arthur, fostul proprietar al cafenelei Abbazia, un cartofor și om de petreceri cunoscut la vremea sa? Se spune că doamna Kovács era patroana celei mai renumite case de toleranţă din oraş, Kakasos Ház (Casa cu Cocoş) situată în Piata Peştelui, azi Piaţa Heim Domokos.
- Stiaţi că in Palatul Földes, opera arhitectului Milan Tabacovici de pe strada Ştefan Cicio Pop nr. 16, isi desfasura activitatea farmacistul Földes Kelemen, in farmacia a cărei mobilier este parţial păstrat?
Istoria Aradului se leagă de aceste clădiri emblemă, creaţii ale arhitecţilor Milan Tabacovici şi Ludovic Szantay.
Fără a avea pretenţia unei prelegeri universitare pe tema stilului Secession, demersul meu de popularizare a acestui patrimoniu vine atât ca un îndemn de a admira cladirile Aradului la justa lor valoare, cât şi ca un apel către toti arădenii atât pentru o mult mai intensă popularizare, cât şi prin luarea unor măsuri concrete pentru salvarea tezaurului Secession al oraşului. Cu toţii avem un rol aici: autorităţi, administraţie, proprietari, operatorii turistici, localnici.
Stiu că in clasicul spirit românesc de aruncare a responsabilităţii pe umerii altora, vom găsi vinovati in jurul nostru, dar responsabilitatea este a noastră a tuturor. Cred că in primul rând trebuie ca noi, locuitorii orasului să ne schimbăm perspectiva, ochelarii cu care privim orasul : sa renuntăm la spiritul critic distructiv, pesimismul care ne marchează . Nu inseamnă că intr-un mod fariseic să inchidem ochii la probleme, dar cu alta perspectivă, să indrăznim să privim altfel Aradul, să-l cunoastem.
In al doilea rând,cunoasterea trebuie urmată de apreciere, astfel trebuie să prețuim patrimoniul cultural construit.
In al treilea rând, trebuie să ne purtam intr-un mod responsabil.
Stiu că toata lumea făcând referire la problema reabilitarii fatadelor evidentiaza lipsa finantării, hațişul birocratic, problemele juridice. Ca profesionist in acest domeniu, având un masterat chiar in domeniul reabilitarii construcțiilor, fiind expert tehnic si proprietar al unei firme de proiectare şi consultanta in constructii, cunosc mai bine ca oricine aceste probleme reale şi recunosc că soluțiile nu sunt simple.
Dar haideti să incepem cu lucrurile care sunt la indemâna noastră: curațenia vitrinelor care nu implica resurse financiare semnificative, indepartarea afişelor de pe vitrine si porți, indepartarea cablurilor care atarna ca nişte liane in padure. Dictatura furnizorilor de utilitați care “impodobesc” cu diverse cabluri si instalații fațadele cladirilor Aradului trebuie oprita! E nevoie ca şi acestia, nu doar proprietarii, sa respecte anumite reguli.
Un vechi proverb spune: “drumul de o mie de mile incepe cu primul pas”. Haideți să-l facem impreună azi!
Material realizat de ing. Dorin Stanca
4.756 ron
4.194 ron
