Problema oamenilor străzii, a contravenienților din rândul lor și a locațiilor unde aceștia se adăpostesc este în permanență în atenția Primăriei Municipiului Arad care prin intermediul Direcției Generale Poliția Locală Arad gestionează situațiile generate de această categorie de persoane, însă în limitele legislației actuale. Este și motivul pentru care administrația locală intenționează ca în perioada următoare să adune la aceeași masă toți partenerii instituționali (IPJ, CJA, DGASPC, DAS) pentru a pune la punct o procedură de lucru care să permită o mai bună gestionare a acestei probleme sociale, cu rezultate pe termen mediu și lung.
261 de persoane fără adăpost sunt în prezent în evidența Direcției Generale Poliția Locală Arad. Oamenii legii nu exclud ca numărul lor să fie în realitate chiar mai mare și în creștere de la un an la altul. Un procent semnificativ din cei care s-au stabilit în municipiu, fără forme legale au probleme cu alcoolul, sau mai grav cu substanțele interzise, preferă munca la negru, cerșesc sau practică prostituția.
Peste 70% din oamenii fără adăpost aflați în evidențele DGPLA au vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, însă, din nefericire un procent de 5,7% abia dacă au atins vârsta majoratului.
73 dintre cei care nu au un acoperiș deasupra capului, au ajuns în muncipiu, sperând că Aradul le va oferi mai mult decât localitățile de proveniență: Felnac (9,5%), Pecica (8,2%), Șiria, Iratoș și Lipova (6,8%),Curtici, Vladimirescu și Pâncota (5,4%), iar Ineu și Vinga (4,8%). Orașul de pe Mureș a devenit domiciliu fără forme legale și pentru persoane din alte județe: Bihor (14,4%), Alba (8,4%), Sălaj (7,2%) Hunedoara (6%), Timiș, Satu Mare, Mureș și Maramureș (4,8%), Cluj (3,6 %).
“După mai bine de doi ani de analiză a DGPLA, putem realiza un profil al celor care au ales să trăiască în municipiu, dar fără forme legale. Marea majoritate deși sunt în putere – au între 18 și 65 de ani - cerșesc, au probleme cu alcoolul sau mai grav consumă substanțe interzise. Unii muncesc, dar la negru. O altă concluzie pe care o putem desprinde este că nu avem o legislație suficient de clară și de dură în relația cu ei. Ce am putut face la nivel local și numai cu cei care sunt din municipiu a fost să le transformăm amenzile contravenționale în muncă neremunerată în folosul comunității. Peste 100 persoane sunt în această situație. Acest lucru însă nu putem să-l facem cu cei care nu sunt din municipiu sau provin din alte județe.
O altă concluzie este că instituțiile care au tangență cu acest fenomen - DAS, DGASPC, Poliția Națională, UPU - nu au o procedură comună, clară, de gestionare a acestei probleme. De aceea le propunem să ne așezăm la aceeași masă să vedem pe actuala legislație ce proceduri pot fi create și evident să vedem cum putem îmbunătăți această legislație. Altfel este o muncă în zadar pe care comunitatea o suportă finanaciar prin Poliția Locală. Nu în ultimul rând fac apel la cetățeni. Îi îndemn să semnaleze, la numărul de dispecerat al DGPLA, locațiile în care se adăpostesc aceste persoane pentru a putea interveni cât mai repede.”, a declarat primarul Călin Bibarț.
Lipsa unui cadru legislativ bine pus la punct a făcut ca intensitatea acestei probleme sociale să fie chiar mai ridicată în România decât în celelalte țări ale Uniunii Europene. Mai mult decât atât, ea este una extrem de complexă care trebuie tratată unitar atât de către instituțiile abilitate, cât și de către comunitate.
“După 2 ani și ceva de gestionare a problemei în care am constatat că cel mai adesea doar perturbăm activitatea curentă a persoanelor din această categorie, am ajuns la concluzia că trebuie să lucrăm mult mai mult cu partenerii noștri instituționali și cred că aceasta este soluția pe termen lung, alături de activarea comunităților în care își găsesc lăcaș astfel de persoane. În primul rând, este o problemă locativă: trebuie eliminate zonele în care astfel de persoane se aciuiesc în municipiul Arad. Este o problemă socială pentru că sunt cu adevărat niște victime ale societății.
Anterior probabil că au fost victime ale familiei și în sensul acesta va trebui să facem echipe cu colegii de la DAS și DGASPC. Este o problemă economică, deoarece este foarte greu să fie integrați în activitate productivă indivizi care nu au făcut lucrul acesta niciodată și care în unele situații sunt tarați de dizabilități sau chiar de handicap. Și până la urmă este o problemă de toleranță pentru că înainte de a fi victime în diverse locații unde abuzează unii de alții sau se comportă pe criterii de forță, ei sunt vizibili în ipostaze în care victimizează populația majoritară care trebuie să găsească înțelegerea necesară pentru a putea să aloce timp, energie, comunicare și poate chiar resurse în vederea integrării, dacă este posibil și în al doilea rând chiar întoarcere în comunitățile de origine pentru că, două treimi nu sunt din Arad.
Este o situație cu care ne confruntăm tot mai mult, probabil avem o creștere de 5% pe an și atunci trebuie să spunem la un moment dat stop! Avem 72 locuri de joacă, parcuri, cu suprafață mare, densitate mică a populației și mulți bătrâni și copii expuși. Noi facem tot ce putem și sperăm să putem lucra și mai bine cu partenerii noștri de acum încolo.”, a punctat directorul DGPLA, Adrian Toma.
Problema oamenilor străzii, a contravenienților din rândul lor și a locațiilor unde aceștia se adăpostesc este în permanență în atenția Primăriei Municipiului Arad care prin intermediul Direcției Generale Poliția Locală Arad gestionează situațiile generate de această categorie de persoane, însă în limitele legislației actuale. Este și motivul pentru care administrația locală intenționează ca în perioada următoare să adune la aceeași masă toți partenerii instituționali (IPJ, CJA, DGASPC, DAS) pentru a pune la punct o procedură de lucru care să permită o mai bună gestionare a acestei probleme sociale, cu rezultate pe termen mediu și lung.
261 de persoane fără adăpost sunt în prezent în evidența Direcției Generale Poliția Locală Arad. Oamenii legii nu exclud ca numărul lor să fie în realitate chiar mai mare și în creștere de la un an la altul. Un procent semnificativ din cei care s-au stabilit în municipiu, fără forme legale au probleme cu alcoolul, sau mai grav cu substanțele interzise, preferă munca la negru, cerșesc sau practică prostituția.
Peste 70% din oamenii fără adăpost aflați în evidențele DGPLA au vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, însă, din nefericire un procent de 5,7% abia dacă au atins vârsta majoratului.
73 dintre cei care nu au un acoperiș deasupra capului, au ajuns în muncipiu, sperând că Aradul le va oferi mai mult decât localitățile de proveniență: Felnac (9,5%), Pecica (8,2%), Șiria, Iratoș și Lipova (6,8%),Curtici, Vladimirescu și Pâncota (5,4%), iar Ineu și Vinga (4,8%). Orașul de pe Mureș a devenit domiciliu fără forme legale și pentru persoane din alte județe: Bihor (14,4%), Alba (8,4%), Sălaj (7,2%) Hunedoara (6%), Timiș, Satu Mare, Mureș și Maramureș (4,8%), Cluj (3,6 %).
“După mai bine de doi ani de analiză a DGPLA, putem realiza un profil al celor care au ales să trăiască în municipiu, dar fără forme legale. Marea majoritate deși sunt în putere – au între 18 și 65 de ani - cerșesc, au probleme cu alcoolul sau mai grav consumă substanțe interzise. Unii muncesc, dar la negru. O altă concluzie pe care o putem desprinde este că nu avem o legislație suficient de clară și de dură în relația cu ei. Ce am putut face la nivel local și numai cu cei care sunt din municipiu a fost să le transformăm amenzile contravenționale în muncă neremunerată în folosul comunității. Peste 100 persoane sunt în această situație. Acest lucru însă nu putem să-l facem cu cei care nu sunt din municipiu sau provin din alte județe.
O altă concluzie este că instituțiile care au tangență cu acest fenomen - DAS, DGASPC, Poliția Națională, UPU - nu au o procedură comună, clară, de gestionare a acestei probleme. De aceea le propunem să ne așezăm la aceeași masă să vedem pe actuala legislație ce proceduri pot fi create și evident să vedem cum putem îmbunătăți această legislație. Altfel este o muncă în zadar pe care comunitatea o suportă finanaciar prin Poliția Locală. Nu în ultimul rând fac apel la cetățeni. Îi îndemn să semnaleze, la numărul de dispecerat al DGPLA, locațiile în care se adăpostesc aceste persoane pentru a putea interveni cât mai repede.”, a declarat primarul Călin Bibarț.
Lipsa unui cadru legislativ bine pus la punct a făcut ca intensitatea acestei probleme sociale să fie chiar mai ridicată în România decât în celelalte țări ale Uniunii Europene. Mai mult decât atât, ea este una extrem de complexă care trebuie tratată unitar atât de către instituțiile abilitate, cât și de către comunitate.
“După 2 ani și ceva de gestionare a problemei în care am constatat că cel mai adesea doar perturbăm activitatea curentă a persoanelor din această categorie, am ajuns la concluzia că trebuie să lucrăm mult mai mult cu partenerii noștri instituționali și cred că aceasta este soluția pe termen lung, alături de activarea comunităților în care își găsesc lăcaș astfel de persoane. În primul rând, este o problemă locativă: trebuie eliminate zonele în care astfel de persoane se aciuiesc în municipiul Arad. Este o problemă socială pentru că sunt cu adevărat niște victime ale societății.
Anterior probabil că au fost victime ale familiei și în sensul acesta va trebui să facem echipe cu colegii de la DAS și DGASPC. Este o problemă economică, deoarece este foarte greu să fie integrați în activitate productivă indivizi care nu au făcut lucrul acesta niciodată și care în unele situații sunt tarați de dizabilități sau chiar de handicap. Și până la urmă este o problemă de toleranță pentru că înainte de a fi victime în diverse locații unde abuzează unii de alții sau se comportă pe criterii de forță, ei sunt vizibili în ipostaze în care victimizează populația majoritară care trebuie să găsească înțelegerea necesară pentru a putea să aloce timp, energie, comunicare și poate chiar resurse în vederea integrării, dacă este posibil și în al doilea rând chiar întoarcere în comunitățile de origine pentru că, două treimi nu sunt din Arad.
Este o situație cu care ne confruntăm tot mai mult, probabil avem o creștere de 5% pe an și atunci trebuie să spunem la un moment dat stop! Avem 72 locuri de joacă, parcuri, cu suprafață mare, densitate mică a populației și mulți bătrâni și copii expuși. Noi facem tot ce putem și sperăm să putem lucra și mai bine cu partenerii noștri de acum încolo.”, a punctat directorul DGPLA, Adrian Toma.
4.756 ron
4.194 ron
