Sub auspiciile Președinției Ungariei a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, ministri de justiție din 40 de țări s-au reunit la Budapesta, într-o conferință intitulată sugestiv „Tehnologia digitală și inteligența artificială – noi provocări pentru Justiție în Europa”
„Am participat la această întâlnire importantă cu convingerea că România și Ministerul Justiției fac pași importanți în direcția corectă a digitalizării și a transformării aparatului de justiție într-unul mai prietenos și mai accesibil atât cetățeanului, cât și celor care muncesc în cadrul lui. Dosarul electronic național și viitoarea variantă a aplicației Ecris, alături de alte programe în care ministerul este parte, vor da o nouă față Justiției române și vor crea premisele introducerii tehnologiilor bazate pe inteligență artificială. Acest proces va trebui însă făcut cu responsabilitate și cu atenție la respectarea drepturilor omului. Utilizarea etică, păstrarea unui echilibru adecvat între transparență și imparțialitate, pe de o parte, și integritate intelectuală, pe de altă parte, necesitatea ca utilizatorii și nu un sistem algoritmic să dețină controlul, responsabilitatea în cazul funcționării defectuoase a inteligenței artificiale sunt provocări la care trebuie găsit răspuns”, a declarat secretarul de stat Mihai Pașca.
La întâlnirea de la Budapesta au fost dezbătute teme privind provocările ce înseamnă digitalizarea în domeniul judiciar. Este de la sine înțeles că nici un stat membru nu poate aborda pe cont propriu aceste provocări.
Din partea cetățenilor, există o cerere clară pentru introducerea acțiunilor online, accesarea de la distanță a dosarelor cauzelor, posibilitatea de a depune mărturie de la distanță. Cererea s-a accentuat în ultimii doi ani în contextul pandemiei de COVID-1. Dintr-o altă perspectivă aplicațiile de inteligență artificială, utilizarea tot mai mare a controlului sistemelor algoritmice, precum prelucrarea automată a datelor cu caracter personal sau recunoașterea facială, pot avea efecte adverse în sistemele judiciare.
Aceste preocupări au dus la un dialog și o cooperare continuă între statele membre ale Consiliului Europei, în cadrul Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) și în cadrul Comitetului ad-hoc pentru inteligență artificială (CAHAI).
În urma discuțiilor din conferința de la Budapesta s-a concluzionat că, în ciuda diferitelor tradiții constituționale și juridice, statele membre au nevoie de o abordare comună pentru depășirea provocărilor ridicate de dezvoltarea tehnologică rapidă. Deși ridică multe provocări legislatorilor, dezvoltarea instrumentelor digitale și inteligența artificială pot deschide noi oportunități cetățenilor și practicienilor: acces eficient, la timp și neîntrerupt la Justiție, servicii și informații publice mai accesibile, documentarea mai rapidă și mai eficientă a cazurilor de încălcări ale drepturilor omului, cooperare transfrontalieră între autorități.
Sub auspiciile Președinției Ungariei a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, ministri de justiție din 40 de țări s-au reunit la Budapesta, într-o conferință intitulată sugestiv „Tehnologia digitală și inteligența artificială – noi provocări pentru Justiție în Europa”
„Am participat la această întâlnire importantă cu convingerea că România și Ministerul Justiției fac pași importanți în direcția corectă a digitalizării și a transformării aparatului de justiție într-unul mai prietenos și mai accesibil atât cetățeanului, cât și celor care muncesc în cadrul lui. Dosarul electronic național și viitoarea variantă a aplicației Ecris, alături de alte programe în care ministerul este parte, vor da o nouă față Justiției române și vor crea premisele introducerii tehnologiilor bazate pe inteligență artificială. Acest proces va trebui însă făcut cu responsabilitate și cu atenție la respectarea drepturilor omului. Utilizarea etică, păstrarea unui echilibru adecvat între transparență și imparțialitate, pe de o parte, și integritate intelectuală, pe de altă parte, necesitatea ca utilizatorii și nu un sistem algoritmic să dețină controlul, responsabilitatea în cazul funcționării defectuoase a inteligenței artificiale sunt provocări la care trebuie găsit răspuns”, a declarat secretarul de stat Mihai Pașca.
La întâlnirea de la Budapesta au fost dezbătute teme privind provocările ce înseamnă digitalizarea în domeniul judiciar. Este de la sine înțeles că nici un stat membru nu poate aborda pe cont propriu aceste provocări.
Din partea cetățenilor, există o cerere clară pentru introducerea acțiunilor online, accesarea de la distanță a dosarelor cauzelor, posibilitatea de a depune mărturie de la distanță. Cererea s-a accentuat în ultimii doi ani în contextul pandemiei de COVID-1. Dintr-o altă perspectivă aplicațiile de inteligență artificială, utilizarea tot mai mare a controlului sistemelor algoritmice, precum prelucrarea automată a datelor cu caracter personal sau recunoașterea facială, pot avea efecte adverse în sistemele judiciare.
Aceste preocupări au dus la un dialog și o cooperare continuă între statele membre ale Consiliului Europei, în cadrul Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) și în cadrul Comitetului ad-hoc pentru inteligență artificială (CAHAI).
În urma discuțiilor din conferința de la Budapesta s-a concluzionat că, în ciuda diferitelor tradiții constituționale și juridice, statele membre au nevoie de o abordare comună pentru depășirea provocărilor ridicate de dezvoltarea tehnologică rapidă. Deși ridică multe provocări legislatorilor, dezvoltarea instrumentelor digitale și inteligența artificială pot deschide noi oportunități cetățenilor și practicienilor: acces eficient, la timp și neîntrerupt la Justiție, servicii și informații publice mai accesibile, documentarea mai rapidă și mai eficientă a cazurilor de încălcări ale drepturilor omului, cooperare transfrontalieră între autorități.
4.756 ron
4.194 ron
