Ghidul Arădean: Domnule președinte, ce se întâmplă în aceste zile la Consiliul Județean Arad?
Iustin Cionca: Se întâmplă ceea ce se întâmplă de obicei: se muncește. Nu o spun cu lipsă de modestie, dar chiar așa stă treaba! Colegii mei sunt angrenați în această perioadă în proiectele europene ale Consiliului Județean, mai ales că a dat și o geană de căldură și putem lucra din nou și pe drumurile județene. Am cerut constructorilor să scoată utilajele și să profite de vreme pe unul dintre cele mai importante șantiere de pe drumurile județene arădene, Arad-Horia-Șiria-Pâncota. Chiar ieri am trimis o echipă și pe drumul județean Pâncota-Buteni, să vedem cu a traversat asfaltul nou perioada iernii. La fel, tot ieri, am făcut o verificare pe Târnova-Tauț, un drum pe care anul trecut Consiliul Județean Arad l-a refăcut, după ce ajunsese unul dintre cele mai distruse din județ. Aici aș vrea să fac o precizare. Noi muncim foarte mult pe drumurile județene, dar nevoile sunt foarte mari și asta uneori îi împiedică pe beneficiari să vadă amploarea reală a lucrărilor. Este adevărat că am și plombat, am „pansat”, cum ar veni, pe unele porțiuni, dar să știți că eu nu sunt adeptul acestor intervenții de moment. Prefer să avem mai multă bătaie de cap, să muncim pe proiecte, să scoatem oamenii din birouri pe teren, dar să avem rezultate durabile. La plombări garanția este de câteva săptămâni. La drumurile modernizate am impus o garanție de șapte ani, deci merită efortul! Să revin la întrebarea dvs.: muncim, profităm de vremea bună să repornim șantiere din județ!
G.A.: Ați anunțat, săptămâna trecută, semnarea contractelor pe două dintre drumurile foarte așteptate din județ: Curtici-Macea-Sânmartin și Socodor-Nădab, ambele din fonduri europene.
I.C.: Da, am semnat contractele de execuție și da, sunt drumuri foarte așteptate. Curtici-Macea-Sânmartim este un drum cu probleme pe care nu am putut interveni de ani de zile la modul serios, pentru că am câștigat un proiect de finanțare, proiect care a fost însă blocat de birocrația de la București. Până la urmă, pe funcționarii din capitală nu îi interesează cum se circulă pe drumurile județene, ei lucrează cu timp, caută mai mult să te încurce decât să te ajute. Eu de asta am și spus: așteptarea mea de la Guvern este să nu ne încurce, că în rest, de ajutat, ne ajutăm noi singuri. După exact doi ani de muncă, am ajuns săptămâna trecută la momentul semnării contractului pentru construirea drumului județean Socodor-Nădab și pentru Curtici-Macea-Sânmartin. Drumul Socodor-Nădab va include și șoseaua de centură a orașului Chișineu Criș, scoate traficul greu din Chișineu Criș și scurtează drumul dintre zona industrială Nădab și comuna Socodor. Ambele drumuri noi se vor finaliza anul acesta și se conectează la drumul județean Grăniceri-Pilu prin care am scurtat, pe un traseu alternativ, drumul către vama Vărșand, cu aprox. 30 km.
G.A.: Domnule președinte, practic realizați un inel în jurul frontierei, din drumuri noi.
I.C.: Da, creăm o legătură de bună calitate între vămile Nădlac și Vărșand, incluzând și localitățile Pereg, Pecica, Turnu, Iratoș, Dorobanți, Curtici, Macea, Grăniceri, Pilu, Socodor. În cadrul aceluiași proiect, Primăria Orașului Curtici construiește șoseaua de centură care va face legătura cu DJ 709B Curtici-Macea și 792 C Curtici-Sântana. Se creează această centură care va scoate traficul greu din orașul Curtici. Vă reamintesc că pentru această rețea am câștigat 13,83 milioane de euro. Este, astfel, cel mai consistent proiect transfrontalier al județului Arad, prin care am câștigat întreaga sumă de bani pusă la dispoziția a opt județe (patru din România, patru din Ungaria) în cadrul axei de Drumuri a Programului Interreg România-Ungaria. Le mulțumesc tuturor primarilor care au colaborat cu noi și tuturor colegilor din Consiliul Județean.
G.A.: Ați acuzat ceva mai devreme birocrația. Știu că și pe drumul Arad-Șiria ați avut aceeași problemă cu blocarea actelor la București.
I.C.: Da, acolo actele au stat 1300 de zile într-un sertar din București, iar pe drumul Pâncota-Târnova-Buteni actele au zăcut la București 1100 de zile. Este absolut nepermis, nu am cuvinte să spun cât de mult mă revoltă această situație. În loc să se circule deja de ani de zile pe un drum bun, pentru care am câștigat și finanțare, suntem încremeniți în proceduri și oamenii ne acuză pe noi, nu pe funcționarii de la București, de incompetență. În ce privește proiectele Curtici-Macea-Sânmartin și Socodor-Nădab, acestea sunt finanțate prin Programul Interreg, lansat abia la sfârșitul anului 2017 din cauza decalajelor determinate de legislația proastă și de birocratizarea excesivă, la trei ani de la deschiderea exercițiului financiar 2014-2020. Arădenii ar fi putut circula pe acest drum demult, dacă mecanismele gândite de guvernele PSD nu ne-ar fi blocat. Experiența noastră cu acest proiect ne arată că la București nu s-a învățat nimic din experiența anilor precedenți și greșelile se repetă de la un exercițiu financiar la altul. Noi chiar și acum suntem blocați de contestații pe drumul județean Sânmartin-Socodor, chiar dacă firma care ne-a blocat (și nu pentru prima oară!) avansează greu pe alte șantiere pe care lucrează.
G.A.: Și ce este de făcut, domnule președinte Cionca, să depășim această fază a blocajelor?
I.C.: Debirocratizare și descentralizare, dar nu numai în declarații de presă, nu doar în comunicate de presă și declarații la televiziuni, ci la modul foarte real, concret. Debirocratizarea, adică reducerea verigilor prin care proiectele trebuie să treacă, așteptând uneori ani de zile câte un aviz. Și nu exagerez cu nimic când spun asta. ANAP, Agenția Națională pentru Achiziții Publice, trebuie să își dea acceptul pe fiecare proiect. Dar nu poate face asta într-un timp rezonabil, pentru că nu are angajați. Pe toată zona de vest lucrează o mână de oameni, mai puțin de cinci, din câte am înțeles, care trebuie să ia la răsfoit fiecare dosar de 1000 de pagini și să facă verificări în teren.
Este imposibil și prost gândit acest sistem! La București dosarele se blochează în câte un sertar al unui angajat numit politic, care primește indicații ca proiectele unui consiliu județean sau ale unei primării importante să nu avanseze, ca primarul sau președintele Consiliului Județean să nu iasă bine în fața oamenilor, de parcă asta ar conta și nu satisfacția lucrului bine făcut. Am sesizat acest lucru de două ori premierului României pentru că m-am lovit și eu de acest mod de lucru și am fost, la rândul meu, sesizat de primari din județ.
În ce privește descentralizarea, se fac pași, dar încă timizi, prin transferarea la Agențiile de Dezvoltare Regională a deciziei privind unele proiecte din fonduri europene. Eu aici văd cheia rezolvării problemelor: să aducem decizia cât mai aproape de cetățean, la funcționari pe care să îi putem responsabiliza și care să cunoască personal problemele comunităților, funcționari pentru care un proiect Arad, Timiș, Hunedoara să nu fie doar o statistică, ci un obiectiv chiar personal, de mândrie profesională și de patriotism local. Eu aștept de la acest guvern să ni se transfere atribuții dar și resurse, să putem cu adevărat să muncim așa cum trebuie pentru cetățeni, excluzând instituțiile intermediare care par să se hrănească din întârzieri, nu din realizări!
Ghidul Arădean: Domnule președinte, ce se întâmplă în aceste zile la Consiliul Județean Arad?
Iustin Cionca: Se întâmplă ceea ce se întâmplă de obicei: se muncește. Nu o spun cu lipsă de modestie, dar chiar așa stă treaba! Colegii mei sunt angrenați în această perioadă în proiectele europene ale Consiliului Județean, mai ales că a dat și o geană de căldură și putem lucra din nou și pe drumurile județene. Am cerut constructorilor să scoată utilajele și să profite de vreme pe unul dintre cele mai importante șantiere de pe drumurile județene arădene, Arad-Horia-Șiria-Pâncota. Chiar ieri am trimis o echipă și pe drumul județean Pâncota-Buteni, să vedem cu a traversat asfaltul nou perioada iernii. La fel, tot ieri, am făcut o verificare pe Târnova-Tauț, un drum pe care anul trecut Consiliul Județean Arad l-a refăcut, după ce ajunsese unul dintre cele mai distruse din județ. Aici aș vrea să fac o precizare. Noi muncim foarte mult pe drumurile județene, dar nevoile sunt foarte mari și asta uneori îi împiedică pe beneficiari să vadă amploarea reală a lucrărilor. Este adevărat că am și plombat, am „pansat”, cum ar veni, pe unele porțiuni, dar să știți că eu nu sunt adeptul acestor intervenții de moment. Prefer să avem mai multă bătaie de cap, să muncim pe proiecte, să scoatem oamenii din birouri pe teren, dar să avem rezultate durabile. La plombări garanția este de câteva săptămâni. La drumurile modernizate am impus o garanție de șapte ani, deci merită efortul! Să revin la întrebarea dvs.: muncim, profităm de vremea bună să repornim șantiere din județ!
G.A.: Ați anunțat, săptămâna trecută, semnarea contractelor pe două dintre drumurile foarte așteptate din județ: Curtici-Macea-Sânmartin și Socodor-Nădab, ambele din fonduri europene.
I.C.: Da, am semnat contractele de execuție și da, sunt drumuri foarte așteptate. Curtici-Macea-Sânmartim este un drum cu probleme pe care nu am putut interveni de ani de zile la modul serios, pentru că am câștigat un proiect de finanțare, proiect care a fost însă blocat de birocrația de la București. Până la urmă, pe funcționarii din capitală nu îi interesează cum se circulă pe drumurile județene, ei lucrează cu timp, caută mai mult să te încurce decât să te ajute. Eu de asta am și spus: așteptarea mea de la Guvern este să nu ne încurce, că în rest, de ajutat, ne ajutăm noi singuri. După exact doi ani de muncă, am ajuns săptămâna trecută la momentul semnării contractului pentru construirea drumului județean Socodor-Nădab și pentru Curtici-Macea-Sânmartin. Drumul Socodor-Nădab va include și șoseaua de centură a orașului Chișineu Criș, scoate traficul greu din Chișineu Criș și scurtează drumul dintre zona industrială Nădab și comuna Socodor. Ambele drumuri noi se vor finaliza anul acesta și se conectează la drumul județean Grăniceri-Pilu prin care am scurtat, pe un traseu alternativ, drumul către vama Vărșand, cu aprox. 30 km.
G.A.: Domnule președinte, practic realizați un inel în jurul frontierei, din drumuri noi.
I.C.: Da, creăm o legătură de bună calitate între vămile Nădlac și Vărșand, incluzând și localitățile Pereg, Pecica, Turnu, Iratoș, Dorobanți, Curtici, Macea, Grăniceri, Pilu, Socodor. În cadrul aceluiași proiect, Primăria Orașului Curtici construiește șoseaua de centură care va face legătura cu DJ 709B Curtici-Macea și 792 C Curtici-Sântana. Se creează această centură care va scoate traficul greu din orașul Curtici. Vă reamintesc că pentru această rețea am câștigat 13,83 milioane de euro. Este, astfel, cel mai consistent proiect transfrontalier al județului Arad, prin care am câștigat întreaga sumă de bani pusă la dispoziția a opt județe (patru din România, patru din Ungaria) în cadrul axei de Drumuri a Programului Interreg România-Ungaria. Le mulțumesc tuturor primarilor care au colaborat cu noi și tuturor colegilor din Consiliul Județean.
G.A.: Ați acuzat ceva mai devreme birocrația. Știu că și pe drumul Arad-Șiria ați avut aceeași problemă cu blocarea actelor la București.
I.C.: Da, acolo actele au stat 1300 de zile într-un sertar din București, iar pe drumul Pâncota-Târnova-Buteni actele au zăcut la București 1100 de zile. Este absolut nepermis, nu am cuvinte să spun cât de mult mă revoltă această situație. În loc să se circule deja de ani de zile pe un drum bun, pentru care am câștigat și finanțare, suntem încremeniți în proceduri și oamenii ne acuză pe noi, nu pe funcționarii de la București, de incompetență. În ce privește proiectele Curtici-Macea-Sânmartin și Socodor-Nădab, acestea sunt finanțate prin Programul Interreg, lansat abia la sfârșitul anului 2017 din cauza decalajelor determinate de legislația proastă și de birocratizarea excesivă, la trei ani de la deschiderea exercițiului financiar 2014-2020. Arădenii ar fi putut circula pe acest drum demult, dacă mecanismele gândite de guvernele PSD nu ne-ar fi blocat. Experiența noastră cu acest proiect ne arată că la București nu s-a învățat nimic din experiența anilor precedenți și greșelile se repetă de la un exercițiu financiar la altul. Noi chiar și acum suntem blocați de contestații pe drumul județean Sânmartin-Socodor, chiar dacă firma care ne-a blocat (și nu pentru prima oară!) avansează greu pe alte șantiere pe care lucrează.
G.A.: Și ce este de făcut, domnule președinte Cionca, să depășim această fază a blocajelor?
I.C.: Debirocratizare și descentralizare, dar nu numai în declarații de presă, nu doar în comunicate de presă și declarații la televiziuni, ci la modul foarte real, concret. Debirocratizarea, adică reducerea verigilor prin care proiectele trebuie să treacă, așteptând uneori ani de zile câte un aviz. Și nu exagerez cu nimic când spun asta. ANAP, Agenția Națională pentru Achiziții Publice, trebuie să își dea acceptul pe fiecare proiect. Dar nu poate face asta într-un timp rezonabil, pentru că nu are angajați. Pe toată zona de vest lucrează o mână de oameni, mai puțin de cinci, din câte am înțeles, care trebuie să ia la răsfoit fiecare dosar de 1000 de pagini și să facă verificări în teren.
Este imposibil și prost gândit acest sistem! La București dosarele se blochează în câte un sertar al unui angajat numit politic, care primește indicații ca proiectele unui consiliu județean sau ale unei primării importante să nu avanseze, ca primarul sau președintele Consiliului Județean să nu iasă bine în fața oamenilor, de parcă asta ar conta și nu satisfacția lucrului bine făcut. Am sesizat acest lucru de două ori premierului României pentru că m-am lovit și eu de acest mod de lucru și am fost, la rândul meu, sesizat de primari din județ.
În ce privește descentralizarea, se fac pași, dar încă timizi, prin transferarea la Agențiile de Dezvoltare Regională a deciziei privind unele proiecte din fonduri europene. Eu aici văd cheia rezolvării problemelor: să aducem decizia cât mai aproape de cetățean, la funcționari pe care să îi putem responsabiliza și care să cunoască personal problemele comunităților, funcționari pentru care un proiect Arad, Timiș, Hunedoara să nu fie doar o statistică, ci un obiectiv chiar personal, de mândrie profesională și de patriotism local. Eu aștept de la acest guvern să ni se transfere atribuții dar și resurse, să putem cu adevărat să muncim așa cum trebuie pentru cetățeni, excluzând instituțiile intermediare care par să se hrănească din întârzieri, nu din realizări!
4.756 ron
4.194 ron
