Cu o lună înainte de finalul anului, Guvernul începe să tragă linie, să adune şi să scadă, pentru a pregăti bugetul pentru anul 2018.Construirea bugetului pentru viitorul an, scoate însă la iveală neajunsurile cabinetului Tudose, susţinut de coaliţia PSD-ALDE care, la sfârşit de an, se vede pus în postura de a arunca vina pentru eşecul de la investiţii şi construirea de autostrăzi pe creşterea salariilor din sistemul bugetar.
Concret,Guvernul a oprit investiţiile publice în infrastructură ca să poată plăti majorările de venituri ale propriilor angajaţi fără să pună în pericol finanţele naţionale însă preţul plătit pare a fi infrastructura rutieră. Doar 16 km de autostradă s-au inaugurat în anul 2017 iar aceia au fost construiţi de fapt în anul 2016 de către guvernul tehnocrat.
Preconizările legate de atragerea fondurilor europene la începutul anului, pentru completarea necesarului de investiţii, au fost îndeplinite în mică măsură astfel că fondurile atrase până acum nu se ridică nici la jumătatea prognozei de la baza bugetului naţional pe 2017 deşi o parte din banii europeni sunt de fapt plăţi ale unor lucrări demarate sau finalizate în 2016.
Promisiunea de creştere a salariilor în sistemul bugetar a pus practic pe butuci învestiţiile în construcţia de noi autostrăzi.
Cota standard de TVA scădea la 1 ianuarie 2017 de la 20% la 19%, Potrivit ultimei execuţii bugetare, după zece luni, încasările din TVA au fost mai mari cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după ce în primele 6 luni ale anului cifrele erau mai mici decât în 2016.
O parte din efectul scăderii cotei standard a fost atenuat de TVA la alimente, care a scăzut în 2015 de la 24 la 9%, cotă păstrată şi azi.
Cea mai importantă creştere în rândul cheltuielilor banului public este în dreptul salariilor personalului de stat. Potrivit calculelor guvernanţilor, cheltuiala statului cu salariile bugetarilor a crescut cu 21,2% faţă de anul trecut iar la asistenţă socială, unde e vorba în marea parte de pensii, cheltuiala statului a crescut cu aproape 50%.
Deşi statul cheltuie mult mai mult cu pensiile şi salariile, acest lucru nu este resimţit şi de pensionari şi bugetari. Pornind de la cheltuieli, salariile ar fi trebuit să crească cu cel puţin 20% iar pensiile cu 50%. O explicaţie ar fi faptul că în ultimul an, Guvernul a angajat mult mai mulţi oameni în sistemul bugetar şi au fost înregistraţi mult mai mulţi pensionari, şomeri şi asistaţi sociali decât în alţi ani.
Cheltuiala statului cu plata pensiilor şi a salariilor fost compensate din tăierea investiţiilor publice făcute de guvern din taxele şi impozitele luate de la populaţie.
La acest capitol intră investiţiile mari, cum sunt autostrăzile şi alte construcţii de interes naţional. Investiţiile directe ale statului în aceste lucruri, denumite în buget “cheltuieli de capital” au scăzut anul acesta cu nu mai puţin de 17,7%, fiind cea mai abruptă scădere de la criză încoace, în condiţiile unei creşteri economice mult peste UE.
Potrivit unor rapoarte economice, furnizate de Ministerul Transporturilor, în 2017, Guvernul PSD-ALDE a acordat pentru construcţia de autostrăzi şi drumuri de mare viteză, cei mai puţini bani din 1989 până în prezent, lucru îngrijorător, spun specialiştii. Economiştii atrag atenţia că lipsa finanţării învestiţiilor va fi resimţită abia anul viitor când firmele private ar putea renunţa la angajaţi, generând un val de şomaj pe care statul va trebui să îl susţină financiar.
Cu o lună înainte de finalul anului, Guvernul începe să tragă linie, să adune şi să scadă, pentru a pregăti bugetul pentru anul 2018.Construirea bugetului pentru viitorul an, scoate însă la iveală neajunsurile cabinetului Tudose, susţinut de coaliţia PSD-ALDE care, la sfârşit de an, se vede pus în postura de a arunca vina pentru eşecul de la investiţii şi construirea de autostrăzi pe creşterea salariilor din sistemul bugetar.
Concret,Guvernul a oprit investiţiile publice în infrastructură ca să poată plăti majorările de venituri ale propriilor angajaţi fără să pună în pericol finanţele naţionale însă preţul plătit pare a fi infrastructura rutieră. Doar 16 km de autostradă s-au inaugurat în anul 2017 iar aceia au fost construiţi de fapt în anul 2016 de către guvernul tehnocrat.
Preconizările legate de atragerea fondurilor europene la începutul anului, pentru completarea necesarului de investiţii, au fost îndeplinite în mică măsură astfel că fondurile atrase până acum nu se ridică nici la jumătatea prognozei de la baza bugetului naţional pe 2017 deşi o parte din banii europeni sunt de fapt plăţi ale unor lucrări demarate sau finalizate în 2016.
Promisiunea de creştere a salariilor în sistemul bugetar a pus practic pe butuci învestiţiile în construcţia de noi autostrăzi.
Cota standard de TVA scădea la 1 ianuarie 2017 de la 20% la 19%, Potrivit ultimei execuţii bugetare, după zece luni, încasările din TVA au fost mai mari cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după ce în primele 6 luni ale anului cifrele erau mai mici decât în 2016.
O parte din efectul scăderii cotei standard a fost atenuat de TVA la alimente, care a scăzut în 2015 de la 24 la 9%, cotă păstrată şi azi.
Cea mai importantă creştere în rândul cheltuielilor banului public este în dreptul salariilor personalului de stat. Potrivit calculelor guvernanţilor, cheltuiala statului cu salariile bugetarilor a crescut cu 21,2% faţă de anul trecut iar la asistenţă socială, unde e vorba în marea parte de pensii, cheltuiala statului a crescut cu aproape 50%.
Deşi statul cheltuie mult mai mult cu pensiile şi salariile, acest lucru nu este resimţit şi de pensionari şi bugetari. Pornind de la cheltuieli, salariile ar fi trebuit să crească cu cel puţin 20% iar pensiile cu 50%. O explicaţie ar fi faptul că în ultimul an, Guvernul a angajat mult mai mulţi oameni în sistemul bugetar şi au fost înregistraţi mult mai mulţi pensionari, şomeri şi asistaţi sociali decât în alţi ani.
Cheltuiala statului cu plata pensiilor şi a salariilor fost compensate din tăierea investiţiilor publice făcute de guvern din taxele şi impozitele luate de la populaţie.
La acest capitol intră investiţiile mari, cum sunt autostrăzile şi alte construcţii de interes naţional. Investiţiile directe ale statului în aceste lucruri, denumite în buget “cheltuieli de capital” au scăzut anul acesta cu nu mai puţin de 17,7%, fiind cea mai abruptă scădere de la criză încoace, în condiţiile unei creşteri economice mult peste UE.
Potrivit unor rapoarte economice, furnizate de Ministerul Transporturilor, în 2017, Guvernul PSD-ALDE a acordat pentru construcţia de autostrăzi şi drumuri de mare viteză, cei mai puţini bani din 1989 până în prezent, lucru îngrijorător, spun specialiştii. Economiştii atrag atenţia că lipsa finanţării învestiţiilor va fi resimţită abia anul viitor când firmele private ar putea renunţa la angajaţi, generând un val de şomaj pe care statul va trebui să îl susţină financiar.