În perioada 04 ianuarie - 04 februarie 2017 alpiniștii arădeni Aurel Ștefan Sălășan (Asociația Explorer Filiala Arad) și Sebastian Martian Sbîrcea (Asociația Speologică Speowest Arad), ambii voluntari în cadrul Formației Salvamont din cadrul Serviciului Public Județean Salvamont-Salvaspeo Arad au pornit intr-o nouă expediție în America de Sus, regiunea Patagonia – Argentina.
În urma experienței acumulte atât în Europa (Munții Caucaz, Alpi, Grampian, Alpii Italieni și Alpii Bernezi), cât și pe alte continente (Munții Thian Shan, Himalaya, Anzi), echipa de alpiniști arădeni a pornit într-o nouă aventură având ca scop principal ascensiunea pe ruta Ragni de pe Vârful Cerro Torre (alt. 3128 m) din Patagonia, cel mai dificil vârf din regiune. Cerro Torre este un vârf impresionant, nu atât prin altitudine, ci prin gradul de înclinație pe orice rută abordată, dificil datorită pasajelor variate de gheață și pereți verticali pe o distanță totală de până la 1500 m diferență de nivel.
Aurel Șălășan a mai fost în Patagonia în ianuarie 2015, într-o expediție împreună cu un bun prieten și coleg, alpinistul arădean Alin Petru Stana, cu care a reușit ascensiunea pe Vârful Fitz Roy și apoi pe Aguja Saint-Exupery, însă traseul nu a fost finalizat.
Cerro Torre este situat în Munții Anzi, regiunea Patagonia din Argentina, la o latitudine sudică de peste 50 de grade, ceea ce confirmă asprimea și instabilitatea vremii, dar și marile influențe ale curenților reci dinspre Antartica. Chiar dacă perioada alocată de aproape o lună, asigura teoretic suficient timp pentru o fereastră de vreme bună necesară pentru atingerea vârfului, vremea extrem de schimbătoare din zonă, cu vânturi puternice ce pot depăși ușor 100 km/oră și prognoza meteo nefavorabilă i-a determinat atât pe alpiniștii români, cât și pe ceilalți alpiniști, sosiți din toate colțurile lumii să aștepte la poalele acestuia săptâmâni la rând îmbunătățirea vremii.
Având în vedere că vârful Cerro Torre nu a putut fi abordat de nici o echipă de alpiniști în acest sezon, cei doi arădeni au încercat ascensiunea pe alte vârfuri din apropiere.
Ascensiune pe Guillaumet
În data de 19 ianuarie toate site-urile meteo de specialitate arătau că urmează două zile bune, mai exact în 20 ianuarie puține precipitații, iar în 21 ianuarie soare cu nori și vânt slab. Echipa de arădeni a plecat din El Chalten (alt. 400 m) vineri dimineață pe o ploaie torențială și rafalele de vânt neiertatoare, ajungând după 6-7 ore de mers până la 1600 m altitudine, lângă un ghețar, unde au campat sub un paravan construit din bolovani.
În jurul orei 04:00 alpiniștii au început ascensiunea pe un ghețar după cca. 1 oră de mers au început escaladarea unui perete vertical, ajungând după încă 2 ore în Șaua Guillaumet. De acolo au mai urcat încă 1 oră pe zăpadă proaspătă de circa 30 cm ca să ajungă la culoarul de gheață Coqueugniot-Guillot, pe care l-au cățărat în 3-4 ore, pe porțiuni în majoritate cu gheață de 70 grade înclinare, iar în final pe o suprafață mixtă cu gheață și rocă. Ajunși în creastă la 100 m sub vârf, au continuat încă cca. 10 min., dar înaintarea le-a fost împiedicată de un vânt puternic de până la 150 km/h! În aceste condiții alpiniști au fost nevoiți să se retragă de urgență.
Ascensiunea pe Aguja De l,S (ruta Austriaca)
În data de 22 ianuarie pe internet se anunța o pauză de la ploaie, ninsoare și vânt din 23 ianuarie la amiaza până în 24 ianuarie seara. Cu toate că nu erau complet refăcuți, arădeni au reușit să se mobilizeze pornind a doua zi la ora 14:00 către campingul Poincenot (alt. 700 m), aflat la o distanță de cca. 8km de unde au continuat traseul încă cca. 5 km spre lacul glaciar Laguna Sucia. Având în vedere că locul de campare de la cota 1600 m era deja ocupat de alte două echipe de alpiniști, au fost nevoiți să urce până la baza ghețarului.
A doua zi dimineață, din cauza oboselii și a frigului, nu au mai auzit ceasul deșteptător, dar au fost treziti de celelalte echipele de alpiniști, care urcau spre vârf. La ora 05:00 au părăsit locul de bivuac și au înaintat pe urmele deja bătute în zăpada proaspătă de 30-40 cm. După 2 ore de mers printre crevasele de pe ghețar au ajuns la baza peretelui de unde ascensiunea a fost una extrem de dificilă, atât din cauza suprafeței de gheață și zăpadă, cât și a celorlalte echipe întâlnite pe traseu, care provocau căderi de gheață din perete. În jurul orei 13:00, după cca. 7km parcurși, au ajuns într-o zonă orizontală, unde ne-am lăsat o parte din echipament și au continuat escalada pe o rocă friabilă cu fisuri în plăci. La ora 15:00 au ajuns pe Vârful Aguja De l,S (alt. 2330 m), de unde au putut admira partea estică a Vârfului Cerro Torre.
Prin urmare, anul acesta din cauza condițiilor meteo din acest sezon Vârful Cerro Torre a râmas neatins, urmând ca în continuare ascensiunea pe el să rămână cu un obiectiv pt. alpiniștii arădeni.
Mulțumiri prietenilor susținători și sponsorilor: Asociația Speologică Speowest Arad, Asociația Explorer filiala Arad, Asociația Exploratorilor Puscații, Asociația Speologică "Coada Vacii", Schonberger, Euroconsult, Filip Spedition, Brenntag, Explorer Voyage, Eco Cleaning Service, Medinet Hygiene Consulting, SDS, Wood Line Business, Emol Travel, Vertical Sport Sibiu, ProMountain, Capture, Marea Hamaceal, Althuss, Valentin Radu, Mihai Besesek și Dan Ianchis.
Ce am obținut din această expediție? În primul rând o viziune nouă privind abordarea unor vârfuri celebre de pe glob, experiență și camaraderie din partea unor consacrați mondiali în alpinism și escaladă, determinare pentru demararea unor expediții noi, solidaritatea prietenilor și a sponsorilor, rigurozitate în pregătire și antrenament, încredere în reușita perseverenței.
Munții încă așteaptă, tot acolo, neclintiți, o nouă provocare din partea noastră, mai rămâne doar să avem parte de vreme bună și noroc!
Sebastian Sbîrcea și Aurel Sălășan
În perioada 04 ianuarie - 04 februarie 2017 alpiniștii arădeni Aurel Ștefan Sălășan (Asociația Explorer Filiala Arad) și Sebastian Martian Sbîrcea (Asociația Speologică Speowest Arad), ambii voluntari în cadrul Formației Salvamont din cadrul Serviciului Public Județean Salvamont-Salvaspeo Arad au pornit intr-o nouă expediție în America de Sus, regiunea Patagonia – Argentina.
În urma experienței acumulte atât în Europa (Munții Caucaz, Alpi, Grampian, Alpii Italieni și Alpii Bernezi), cât și pe alte continente (Munții Thian Shan, Himalaya, Anzi), echipa de alpiniști arădeni a pornit într-o nouă aventură având ca scop principal ascensiunea pe ruta Ragni de pe Vârful Cerro Torre (alt. 3128 m) din Patagonia, cel mai dificil vârf din regiune. Cerro Torre este un vârf impresionant, nu atât prin altitudine, ci prin gradul de înclinație pe orice rută abordată, dificil datorită pasajelor variate de gheață și pereți verticali pe o distanță totală de până la 1500 m diferență de nivel.
Aurel Șălășan a mai fost în Patagonia în ianuarie 2015, într-o expediție împreună cu un bun prieten și coleg, alpinistul arădean Alin Petru Stana, cu care a reușit ascensiunea pe Vârful Fitz Roy și apoi pe Aguja Saint-Exupery, însă traseul nu a fost finalizat.
Cerro Torre este situat în Munții Anzi, regiunea Patagonia din Argentina, la o latitudine sudică de peste 50 de grade, ceea ce confirmă asprimea și instabilitatea vremii, dar și marile influențe ale curenților reci dinspre Antartica. Chiar dacă perioada alocată de aproape o lună, asigura teoretic suficient timp pentru o fereastră de vreme bună necesară pentru atingerea vârfului, vremea extrem de schimbătoare din zonă, cu vânturi puternice ce pot depăși ușor 100 km/oră și prognoza meteo nefavorabilă i-a determinat atât pe alpiniștii români, cât și pe ceilalți alpiniști, sosiți din toate colțurile lumii să aștepte la poalele acestuia săptâmâni la rând îmbunătățirea vremii.
Având în vedere că vârful Cerro Torre nu a putut fi abordat de nici o echipă de alpiniști în acest sezon, cei doi arădeni au încercat ascensiunea pe alte vârfuri din apropiere.
Ascensiune pe Guillaumet
În data de 19 ianuarie toate site-urile meteo de specialitate arătau că urmează două zile bune, mai exact în 20 ianuarie puține precipitații, iar în 21 ianuarie soare cu nori și vânt slab. Echipa de arădeni a plecat din El Chalten (alt. 400 m) vineri dimineață pe o ploaie torențială și rafalele de vânt neiertatoare, ajungând după 6-7 ore de mers până la 1600 m altitudine, lângă un ghețar, unde au campat sub un paravan construit din bolovani.
În jurul orei 04:00 alpiniștii au început ascensiunea pe un ghețar după cca. 1 oră de mers au început escaladarea unui perete vertical, ajungând după încă 2 ore în Șaua Guillaumet. De acolo au mai urcat încă 1 oră pe zăpadă proaspătă de circa 30 cm ca să ajungă la culoarul de gheață Coqueugniot-Guillot, pe care l-au cățărat în 3-4 ore, pe porțiuni în majoritate cu gheață de 70 grade înclinare, iar în final pe o suprafață mixtă cu gheață și rocă. Ajunși în creastă la 100 m sub vârf, au continuat încă cca. 10 min., dar înaintarea le-a fost împiedicată de un vânt puternic de până la 150 km/h! În aceste condiții alpiniști au fost nevoiți să se retragă de urgență.
Ascensiunea pe Aguja De l,S (ruta Austriaca)
În data de 22 ianuarie pe internet se anunța o pauză de la ploaie, ninsoare și vânt din 23 ianuarie la amiaza până în 24 ianuarie seara. Cu toate că nu erau complet refăcuți, arădeni au reușit să se mobilizeze pornind a doua zi la ora 14:00 către campingul Poincenot (alt. 700 m), aflat la o distanță de cca. 8km de unde au continuat traseul încă cca. 5 km spre lacul glaciar Laguna Sucia. Având în vedere că locul de campare de la cota 1600 m era deja ocupat de alte două echipe de alpiniști, au fost nevoiți să urce până la baza ghețarului.
A doua zi dimineață, din cauza oboselii și a frigului, nu au mai auzit ceasul deșteptător, dar au fost treziti de celelalte echipele de alpiniști, care urcau spre vârf. La ora 05:00 au părăsit locul de bivuac și au înaintat pe urmele deja bătute în zăpada proaspătă de 30-40 cm. După 2 ore de mers printre crevasele de pe ghețar au ajuns la baza peretelui de unde ascensiunea a fost una extrem de dificilă, atât din cauza suprafeței de gheață și zăpadă, cât și a celorlalte echipe întâlnite pe traseu, care provocau căderi de gheață din perete. În jurul orei 13:00, după cca. 7km parcurși, au ajuns într-o zonă orizontală, unde ne-am lăsat o parte din echipament și au continuat escalada pe o rocă friabilă cu fisuri în plăci. La ora 15:00 au ajuns pe Vârful Aguja De l,S (alt. 2330 m), de unde au putut admira partea estică a Vârfului Cerro Torre.
Prin urmare, anul acesta din cauza condițiilor meteo din acest sezon Vârful Cerro Torre a râmas neatins, urmând ca în continuare ascensiunea pe el să rămână cu un obiectiv pt. alpiniștii arădeni.
Mulțumiri prietenilor susținători și sponsorilor: Asociația Speologică Speowest Arad, Asociația Explorer filiala Arad, Asociația Exploratorilor Puscații, Asociația Speologică "Coada Vacii", Schonberger, Euroconsult, Filip Spedition, Brenntag, Explorer Voyage, Eco Cleaning Service, Medinet Hygiene Consulting, SDS, Wood Line Business, Emol Travel, Vertical Sport Sibiu, ProMountain, Capture, Marea Hamaceal, Althuss, Valentin Radu, Mihai Besesek și Dan Ianchis.
Ce am obținut din această expediție? În primul rând o viziune nouă privind abordarea unor vârfuri celebre de pe glob, experiență și camaraderie din partea unor consacrați mondiali în alpinism și escaladă, determinare pentru demararea unor expediții noi, solidaritatea prietenilor și a sponsorilor, rigurozitate în pregătire și antrenament, încredere în reușita perseverenței.
Munții încă așteaptă, tot acolo, neclintiți, o nouă provocare din partea noastră, mai rămâne doar să avem parte de vreme bună și noroc!
Sebastian Sbîrcea și Aurel Sălășan
4.756 ron
4.194 ron
