Mai mulți cetățeni din județele care ar urma să facă parte din viitorul Ținut Secuiesc, au depus o inițiativă prin care se dorește autonomia Ținutului Secuiesc.
Mai exact, asta ar însemna ca județele Covasna, Harghita și scaunul istoric Mureș, se formeze o regiune autonomă, cu personalitate juridică în cadrul României.
Inițiatorii sunt Arus Zsolt Istvan, Baico Zsigmond, Czink Attila, Cziriak Karoly, Elekes-Jozsa Martin, Kercso Attila, Kolcsar Gheza, Kovacs Laszlo, Marton Csaba, Takacs Jozsef.
Aceștia susțin că ”Autonomia regiunii nu afectează integritatea teritorială şi suveranitatea statului român...În Ţinutul Secuiesc limba maghiară are acelaşi statut ca şi limba oficială a statului.”
Cei care au realizat această inițiativă legislativă își doresc ca în viitorul Ținut Secuiesc ”Preşedintele Ţinutului Secuiesc să fie ales de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct pentru o perioadă de 4 ani”
Referitor la limba folosită, în proiect se precizează:
În unităţile administraţiei publice ale Ţinutului Secuiesc:
a) autorităţile administraţiei publice folosesc limba română şi limba maghiară, precum şi limbile celorlaltor comunităţi în condiţiile prevăzute la alin. (3) al art. 10, ca limbi cu statut egal
b) documentele administrative şi juridice se difuzează în limbile prevăzute la punctul a)
Această inițiativă urmează să fie transmisă către Parlament pentru a fi discutată de către aleșii țării.
Mai mulți cetățeni din județele care ar urma să facă parte din viitorul Ținut Secuiesc, au depus o inițiativă prin care se dorește autonomia Ținutului Secuiesc.
Mai exact, asta ar însemna ca județele Covasna, Harghita și scaunul istoric Mureș, se formeze o regiune autonomă, cu personalitate juridică în cadrul României.
Inițiatorii sunt Arus Zsolt Istvan, Baico Zsigmond, Czink Attila, Cziriak Karoly, Elekes-Jozsa Martin, Kercso Attila, Kolcsar Gheza, Kovacs Laszlo, Marton Csaba, Takacs Jozsef.
Aceștia susțin că ”Autonomia regiunii nu afectează integritatea teritorială şi suveranitatea statului român...În Ţinutul Secuiesc limba maghiară are acelaşi statut ca şi limba oficială a statului.”
Cei care au realizat această inițiativă legislativă își doresc ca în viitorul Ținut Secuiesc ”Preşedintele Ţinutului Secuiesc să fie ales de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct pentru o perioadă de 4 ani”
Referitor la limba folosită, în proiect se precizează:
În unităţile administraţiei publice ale Ţinutului Secuiesc:
a) autorităţile administraţiei publice folosesc limba română şi limba maghiară, precum şi limbile celorlaltor comunităţi în condiţiile prevăzute la alin. (3) al art. 10, ca limbi cu statut egal
b) documentele administrative şi juridice se difuzează în limbile prevăzute la punctul a)
Această inițiativă urmează să fie transmisă către Parlament pentru a fi discutată de către aleșii țării.
4.756 ron
4.194 ron
