INTERVIU. Claudia Iuga este printre cei mai îndrăgiţi poliţişti din Arad. Ea a devenit foarte cunoscută în anul 2013 când a participat la Vocea României, momente de neuitat. A ridicat o sală întreagă în picioare, iar juriul a fost impresionat de vocea ei, puternică şi în acelaşi timp, caldă. Am stat de vorbă cu ea într-un scurt interviu şi am aflat ce îi place cel mai mult în meseria de poliţist.
GHIDUL ARĂDEAN: Când a fost momentul în care ţi-ai dat seama că iţi doreşti să fii poliţistă?
CLAUDIA IUGA: La un moment dat am simţit că viaţa de civil nu îmi oferă suficientă adrenalină, după ce am cochetat cu o firmă de prestări servicii şi cu consilierea juridică pe linie de IMM-uri. Întrucât am simţit nevoia de altceva, în combinaţie cu "mai mult" din ceva nedefinit la ora aceea, la 26 de ani m-am înscris fără să ştiu despre ce e vorba la un examen pentru încadrare directă în poliţie. Am luat examenul din prima, însă de la primele probe mi-am promis că, dacă nu-l iau, nici nu mai dau o dată, deoarece mi s-a părut extraordinar de greu. Şi acum mi se pare unul dintre cele mai grele examene pe care le-am dat în viaţa mea. Însă probabil datorită ambiţiei mele şi a cunoştinţelor acumulate în facultate (am absolvit ştiinţe juridice) am trecut cu bine peste examen şi cu mândrie afirm azi că sunt poliţistă din 20 Aprilie 2006.
G.A: Felicitări pentru noua ta funcţie, cea de Purtător de Cuvânt la IPJ Arad. Cum este ?
C. IUGA: Mulţumesc pentru felicitări. Sincer nu m-am aşteptat să fie atât de complex şi de solicitant, şi fără ajutor, sprijin şi îndrumare de la colega mea LORENA RADU, şi răbdare infinită din partea ei cred că ar fi mult mai greu şi mi-ar fi imposibil să înţeleg iţele acestei profesii totalmente aparte. În entertainment şi comunicare pot spune că am experienţă suficientă şi mă descurc bine în orice situaţie sunt pusă, însă în această postură de Purtător de Cuvânt suntem (Lorena şi eu) VOCEA IPJ, adică interfaţa poliţiei arădene în relaţia cu oamenii care vor să afle, să ştie, să se informeze. Este o responsabilitate uriaşă, pe care am intuit-o iniţial, despre care Lorena mi-a spus, dar am început să o resimt pe propria-mi piele, abia din primele momente petrecute în biroul de la parter. Avem datoria de a transmite clar, precis, fără a lăsa loc de interpretare rezultatele muncii colegilor noştri, cu respectarea multor proceduri şi a legislaţiei, altfel faţă de modul în care am fost învăţată să transmit informaţiile la nivel personal : la volum mare şi colorat.”
G.A. Ce îţi place cel mai mult în meseria de poliţist?
C. IUGA: Hm...sunt multe aspecte care îmi plac la munca de poliţist. Mi-a plăcut şi în operativ, (ordine publică), şi la prevenire, îmi place şi aici. Poate cel mai mult până acum mi-a plăcut munca cu câinele (poliţist). În anii cât am fost conductor câine, mi-a fost cel mai greu dar poate de aia pot spune acum că a fost linia de muncă cu cele mai multe recompense sufleteşti. Nu există un răspuns scurt, clar şi concis cu privire la munca de poliţie şi ce-mi place mai mult. Îmi place tot ce fac, m-am implicat în tot ce am făcut ca si poliţist şi pot afirma acum, ca acum 10 ani că este una din puţinele meserii în care nu m-am plictisit. Nu sunt două zile la fel, veşnic în alertă şi cu adrenalina în sânge. Nu e uşor, dar dacă am reişit eu, oricine poate ajunge să iubească meseria asta.
G. A. Când ţi-ai dat seama că îţi place să cânţi?
C. IUGA: Eu nu mi-am dat niciodată seama că "îmi place să cânt", muzica a fost mereu parte integrantă a vieţii mele, de copil. Tata muzician, înconjurată de oameni din branşă, veşnic la repetiţiile tatălui meu şi la concertele lui, apoi fredonând muzicile pe care le auzeam prin casă sau ascultând casete cu muzică la volum maxim până eram ameninţată că mi se taie curentul de ai mei. Am început cu jazz (tata asculta mult), apoi am "gustat" din QUEEN şi cam aşa am început să învăţ despre muzică de la cei mai buni, cărora azi li se spune "clasici”.
G. A. Ţi-a schimbat în vreun fel viaţa, de când ai inceput să cânţi?
C. IUGA: Prima oară când am cântat...greu de spus. Prin liceu cochetam cu un coleg (Coco) şi o dată am repetat şi cu colegii lui de trupă de la Palatul Copiilor (unde l-am cunoscut pe Attila, cu care cant şi astăzi), însă tatăl meu nu a fost foarte încântat de idee, astfel că a trebuit să mă axez pe învăţat. Ceea ce am şi făcut până după facultate, când am început să cânt în formaţia "Daniel,s Band", unde l-am cunoscut pe Imi, colegul meu din trupa cu care cânt şi azi. Din 2003...cam atunci am început să cânt şi de atunci am făcut doar o pauză, între 2006-2009, pentru a mă putea concentra asupra carierei mele de poliţist.
G. A.: Care este cântecul tău preferat?
C. IUGA: Extrem de greu să fac o asemenea alegere. Însă, zilele astea ascult mult QUEEN, concertul lui Stevie Wonder din Londra, (1999) sau un alt concert, cu piesele lui Quincy Jones, interpretate de BBC Orchestra cu Cory Henry, Jacob Collier şi mulţi alţii.
G. A.: Mai cunoşti poliţişti care sunt cântăreţi?
C. IUGA: Categoric că da. Din Arad îl avem pe foarte tânărul rapper al nostru Posto, care va participa la "Românii au talent" în sezonul viitor, iar din ţară suntem mai mulţi. Cu o parte cei din ţară ne vedem anual, o dată, la Festivalul Artiştilor Amatori din MAI, care se ţine la Tîrgu Mureş. Oameni faini sunt toţi artiştii din MAI!!!”
G. A.: Ce ne poti spune despre copii, deoarece ştim că eşti prezentă mereu în jurul lor?
C. IUGA.: Păi copiii sunt cei mai frumoşi oameni, pentru că reflectă atât de simplu şi de clar ceea ce văd şi aud, fără multe menajamente şi cosmetizări. Iar rolul poliţiştilor în viaţa copiilor este esenţial, de la cele mai mici vârste, pentru că doar în acest mod învaţă regulile pe care le vor urma toată viaţa, fie că e vorba de reguli de circulaţie, comportament în societate, atitudine vis-a-vis de autoritate etc. Personal îi iubesc şi cred că munca mea de la prevenire a fost una din cele mai frumoase etape ale vieţii de poliţist, tocmai pentru că am putut fi în preajma lor, să le spun povești din care să înveţe şi să extragă ei reguli pentru viaţa de cetăţean onest. Am fost extrem de surprinsă să constat că sunt foarte perspicace şi ştiu mai multe lucruri decât credem noi, însă din momentul din care i-am tratat ca pe niște "oameni mari", adaptând limbajul pe întelesul lor am avut ceea ce mie îmi place să spun "succes de casă".
G. A.: Ce planuri de viitor ai, pe plan personal? Dar profesional?
C. IUGA: Pe plan personal îmi doresc o familie, iar profesional...hm, în acest moment îmi doresc să învăţ cât mai repede tainele meseriei de purtător de cuvânt, pentru a-mi face meseria cât de bine posibil. Ba nu. Să fiu impecabilă!
G. A: Cand vei avea copii ce meserie i-ai indruma sa aleaga? Politist/a sau cantaret/a ?De ce?
C. IUGA: Nu i-aş îndruma înspre nimic. Să aleagă ei, să îşi găsească drumul, aşa cum mi l-am găsit şi eu. Dacă m-ar întreba despre una sau alta, nu aş şti ce să le spun, pentru că am ajuns să iubesc amândouă meseriile, mai mult decât atât, am făcut din pasiunile mele câte o carieră. Sau cel puţin asta îmi place să cred...
G. A.: Echipa Ghidul Arădean, iţi doreşte succes pe toate planurile. Ce le transmiţi arădenilor?
C. IUGA: Toate cele mai bune, sănătate maxima şi să nu uite că sunt sufletul unui oraş cu multă istorie. Cei care aleg să plece să se mândrească cu oraşul de pe Mureş, iar cei care suntem aici să nu uităm că avem datoria de a face din acest oraş, unul minunat, pe care să-l iubească toţi cei care ajung aici. Si mulţumesc pentru urări, va doresc încă 1000 de ediţii cel puţin şi vouă, şi tuturor cititorilor voştri SĂRBĂTORI MINUNATE!!!(ca să fiu prima care face această urare pentru sărbătorile de iarnă ale lui 2016).
INTERVIU. Claudia Iuga este printre cei mai îndrăgiţi poliţişti din Arad. Ea a devenit foarte cunoscută în anul 2013 când a participat la Vocea României, momente de neuitat. A ridicat o sală întreagă în picioare, iar juriul a fost impresionat de vocea ei, puternică şi în acelaşi timp, caldă. Am stat de vorbă cu ea într-un scurt interviu şi am aflat ce îi place cel mai mult în meseria de poliţist.
GHIDUL ARĂDEAN: Când a fost momentul în care ţi-ai dat seama că iţi doreşti să fii poliţistă?
CLAUDIA IUGA: La un moment dat am simţit că viaţa de civil nu îmi oferă suficientă adrenalină, după ce am cochetat cu o firmă de prestări servicii şi cu consilierea juridică pe linie de IMM-uri. Întrucât am simţit nevoia de altceva, în combinaţie cu "mai mult" din ceva nedefinit la ora aceea, la 26 de ani m-am înscris fără să ştiu despre ce e vorba la un examen pentru încadrare directă în poliţie. Am luat examenul din prima, însă de la primele probe mi-am promis că, dacă nu-l iau, nici nu mai dau o dată, deoarece mi s-a părut extraordinar de greu. Şi acum mi se pare unul dintre cele mai grele examene pe care le-am dat în viaţa mea. Însă probabil datorită ambiţiei mele şi a cunoştinţelor acumulate în facultate (am absolvit ştiinţe juridice) am trecut cu bine peste examen şi cu mândrie afirm azi că sunt poliţistă din 20 Aprilie 2006.
G.A: Felicitări pentru noua ta funcţie, cea de Purtător de Cuvânt la IPJ Arad. Cum este ?
C. IUGA: Mulţumesc pentru felicitări. Sincer nu m-am aşteptat să fie atât de complex şi de solicitant, şi fără ajutor, sprijin şi îndrumare de la colega mea LORENA RADU, şi răbdare infinită din partea ei cred că ar fi mult mai greu şi mi-ar fi imposibil să înţeleg iţele acestei profesii totalmente aparte. În entertainment şi comunicare pot spune că am experienţă suficientă şi mă descurc bine în orice situaţie sunt pusă, însă în această postură de Purtător de Cuvânt suntem (Lorena şi eu) VOCEA IPJ, adică interfaţa poliţiei arădene în relaţia cu oamenii care vor să afle, să ştie, să se informeze. Este o responsabilitate uriaşă, pe care am intuit-o iniţial, despre care Lorena mi-a spus, dar am început să o resimt pe propria-mi piele, abia din primele momente petrecute în biroul de la parter. Avem datoria de a transmite clar, precis, fără a lăsa loc de interpretare rezultatele muncii colegilor noştri, cu respectarea multor proceduri şi a legislaţiei, altfel faţă de modul în care am fost învăţată să transmit informaţiile la nivel personal : la volum mare şi colorat.”
G.A. Ce îţi place cel mai mult în meseria de poliţist?
C. IUGA: Hm...sunt multe aspecte care îmi plac la munca de poliţist. Mi-a plăcut şi în operativ, (ordine publică), şi la prevenire, îmi place şi aici. Poate cel mai mult până acum mi-a plăcut munca cu câinele (poliţist). În anii cât am fost conductor câine, mi-a fost cel mai greu dar poate de aia pot spune acum că a fost linia de muncă cu cele mai multe recompense sufleteşti. Nu există un răspuns scurt, clar şi concis cu privire la munca de poliţie şi ce-mi place mai mult. Îmi place tot ce fac, m-am implicat în tot ce am făcut ca si poliţist şi pot afirma acum, ca acum 10 ani că este una din puţinele meserii în care nu m-am plictisit. Nu sunt două zile la fel, veşnic în alertă şi cu adrenalina în sânge. Nu e uşor, dar dacă am reişit eu, oricine poate ajunge să iubească meseria asta.
G. A. Când ţi-ai dat seama că îţi place să cânţi?
C. IUGA: Eu nu mi-am dat niciodată seama că "îmi place să cânt", muzica a fost mereu parte integrantă a vieţii mele, de copil. Tata muzician, înconjurată de oameni din branşă, veşnic la repetiţiile tatălui meu şi la concertele lui, apoi fredonând muzicile pe care le auzeam prin casă sau ascultând casete cu muzică la volum maxim până eram ameninţată că mi se taie curentul de ai mei. Am început cu jazz (tata asculta mult), apoi am "gustat" din QUEEN şi cam aşa am început să învăţ despre muzică de la cei mai buni, cărora azi li se spune "clasici”.
G. A. Ţi-a schimbat în vreun fel viaţa, de când ai inceput să cânţi?
C. IUGA: Prima oară când am cântat...greu de spus. Prin liceu cochetam cu un coleg (Coco) şi o dată am repetat şi cu colegii lui de trupă de la Palatul Copiilor (unde l-am cunoscut pe Attila, cu care cant şi astăzi), însă tatăl meu nu a fost foarte încântat de idee, astfel că a trebuit să mă axez pe învăţat. Ceea ce am şi făcut până după facultate, când am început să cânt în formaţia "Daniel,s Band", unde l-am cunoscut pe Imi, colegul meu din trupa cu care cânt şi azi. Din 2003...cam atunci am început să cânt şi de atunci am făcut doar o pauză, între 2006-2009, pentru a mă putea concentra asupra carierei mele de poliţist.
G. A.: Care este cântecul tău preferat?
C. IUGA: Extrem de greu să fac o asemenea alegere. Însă, zilele astea ascult mult QUEEN, concertul lui Stevie Wonder din Londra, (1999) sau un alt concert, cu piesele lui Quincy Jones, interpretate de BBC Orchestra cu Cory Henry, Jacob Collier şi mulţi alţii.
G. A.: Mai cunoşti poliţişti care sunt cântăreţi?
C. IUGA: Categoric că da. Din Arad îl avem pe foarte tânărul rapper al nostru Posto, care va participa la "Românii au talent" în sezonul viitor, iar din ţară suntem mai mulţi. Cu o parte cei din ţară ne vedem anual, o dată, la Festivalul Artiştilor Amatori din MAI, care se ţine la Tîrgu Mureş. Oameni faini sunt toţi artiştii din MAI!!!”
G. A.: Ce ne poti spune despre copii, deoarece ştim că eşti prezentă mereu în jurul lor?
C. IUGA.: Păi copiii sunt cei mai frumoşi oameni, pentru că reflectă atât de simplu şi de clar ceea ce văd şi aud, fără multe menajamente şi cosmetizări. Iar rolul poliţiştilor în viaţa copiilor este esenţial, de la cele mai mici vârste, pentru că doar în acest mod învaţă regulile pe care le vor urma toată viaţa, fie că e vorba de reguli de circulaţie, comportament în societate, atitudine vis-a-vis de autoritate etc. Personal îi iubesc şi cred că munca mea de la prevenire a fost una din cele mai frumoase etape ale vieţii de poliţist, tocmai pentru că am putut fi în preajma lor, să le spun povești din care să înveţe şi să extragă ei reguli pentru viaţa de cetăţean onest. Am fost extrem de surprinsă să constat că sunt foarte perspicace şi ştiu mai multe lucruri decât credem noi, însă din momentul din care i-am tratat ca pe niște "oameni mari", adaptând limbajul pe întelesul lor am avut ceea ce mie îmi place să spun "succes de casă".
G. A.: Ce planuri de viitor ai, pe plan personal? Dar profesional?
C. IUGA: Pe plan personal îmi doresc o familie, iar profesional...hm, în acest moment îmi doresc să învăţ cât mai repede tainele meseriei de purtător de cuvânt, pentru a-mi face meseria cât de bine posibil. Ba nu. Să fiu impecabilă!
G. A: Cand vei avea copii ce meserie i-ai indruma sa aleaga? Politist/a sau cantaret/a ?De ce?
C. IUGA: Nu i-aş îndruma înspre nimic. Să aleagă ei, să îşi găsească drumul, aşa cum mi l-am găsit şi eu. Dacă m-ar întreba despre una sau alta, nu aş şti ce să le spun, pentru că am ajuns să iubesc amândouă meseriile, mai mult decât atât, am făcut din pasiunile mele câte o carieră. Sau cel puţin asta îmi place să cred...
G. A.: Echipa Ghidul Arădean, iţi doreşte succes pe toate planurile. Ce le transmiţi arădenilor?
C. IUGA: Toate cele mai bune, sănătate maxima şi să nu uite că sunt sufletul unui oraş cu multă istorie. Cei care aleg să plece să se mândrească cu oraşul de pe Mureş, iar cei care suntem aici să nu uităm că avem datoria de a face din acest oraş, unul minunat, pe care să-l iubească toţi cei care ajung aici. Si mulţumesc pentru urări, va doresc încă 1000 de ediţii cel puţin şi vouă, şi tuturor cititorilor voştri SĂRBĂTORI MINUNATE!!!(ca să fiu prima care face această urare pentru sărbătorile de iarnă ale lui 2016).
4.756 ron
4.194 ron
