Câţi bani recuperează statul de la infractori

Câţi bani recuperează statul de la infractori

Câţi bani recuperează statul de la infractori

Miercuri, 16 Iulie, 2014 18:01 Redactia ECONOMIC Comentarii 1294 vizualizari  Recomanda pe Facebook  Recomanda pe Twitter
Redactia ECONOMIC Comentarii  Recomanda pe Facebook Recomanda pe Twitter
Miercuri, 16 Iulie, 2014 18:01 1294 vizualizari Tiparire

Autorităţile ar trebui să primească de la inculpaţi peste 250 de milioane de euro doar în dosarele instrumentate de DNA anul trecut, acestea ar fi estimările. Sume semnificative ar trebui vor fi recuperate și în procesele iniţiate de DIICOT și parchetele ordinare. Dar în realitate, interlopii reușesc să-și ascundă tot mai bine averile.

În 2012 și 2013, condamnările definitive date în procesele DNA au adus, pe lângă pedepse totalizând câteva mii de ani de închisoare, și decizii prin care se recuperau peste 210 milioane de euro. Cel puţin teoretic, aceasta este suma pe care trebuie să o plătească infractorii care au primit o sentinţă finală în dosarele instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în ultimii doi ani. Iar cea mai mare parte a acestor bani (66% în 2012 și 83% în 2013) ar trebui să ajungă în conturile statului.

 

De exemplu, doar de la George Becali, în celebrul caz „Valiza“, statul a confiscat 1,7 milioane de euro. În alt proces de evaziune fiscală și corupţie, finalizat în aprilie 2013, unde printre acuzaţi se afla și Niculae Dinculeasa, șef serviciu în cadrul Ministerului Industriilor și Resurselor, judecătorii de la Înalta Curte au decis ca inculpaţii să plătească ANAF peste 12 milioane de lei. În alt dosar celebru, cel al senatorului Cătălin Voicu, magistraţii au hotărât să-i confiște demnitarului circa un milion de lei proveniţi din infracţiuni, în timp ce mai mulţi poliţiști de frontieră și contrabandiști s-au trezit că trebuie să plătească daune de circa opt milioane de lei către stat după încheierea dosarului „Moraviţa 2“. Iar anul acesta cei din dosarul Transferurilor au fost condamnaţi la plata către stat a circa 40 de milioane de lei, în timp ce în dosarul fostului vicepreședinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii, Remus Baciu, s-a dispus confiscarea a 1,7 milioane de lei.

Practica ne omoară
 
 

Pe hârtie, totul sună din ce în ce mai bine. În realitate, însă, lucrurile stau puţin diferit: mulţi infractori nu dispun nici pe departe de sumele pe care ar trebui să le achite și nici averea lor nu se apropie de valoarea acestora. Așa încât rămâne soluţia popririi. Cum legea limitează această metodă de recuperare la o treime din veniturile nete lunare, rezultă că un fost condamnat care are de dat statului un milion de lei și care va realiza un venit egal cu salariul mediu (adică în jur de 1.600 de lei pe lună) își va plăti datoria în 156 de ani!


Nu pot fi trecute cu vederea nici cazurile în care cel condamnat trebuie să achite despăgubirile în solidar cu instituţia publică la care lucra. Poate cel mai celebru caz este cel în care au fost implicaţi, printre alţii, angajaţi ai Tribunalului Militar Teritorial București și ai Direcţiei de Muncă din Capitală, care au emis mii de adeverinţe false de persecutat politic. Sentinţa din mai 2014 a Înaltei Curţi prevede ca inculpaţii să achite, alături de Ministerul Justiţiei și Agenţia de Prestaţii Sociale București, daune de 11 milioane de lei către alte instuţii publice. Mai exact, statul își va muta banii dintr-un buzunar în celălalt.

 

Averi camuflate

 

Problemele pe care le au oamenii legii în a recupera efectiv pagubele produse ori în a confisca câștigurile ilicite încep încă din faza urmării penale. Și se văd clar în statisticile DNA privind măsurile asiguratorii luate în anchetele aflate în desfășurare. Astfel, sumele pe care procurorii încearcă să le recupereze punând sechestru pe averile inculpaţilor sunt tot mai mari (de la 212 milioane de euro în 2011 s-a ajuns la 352 de milioane de euro anul trecut). În același timp, valoarea bunurilor găsite în proprietatea celor puși sub acuzare este tot mai mică de la an la an, aceasta scăzând semnificativ, de la 167 mil. euro în 2011 la 82 mil. euro anul trecut.

 

„Infractorii au început să vadă că nu-i de joacă și că au crescut mult șansele să fie prinși iar averea lor să fie confiscată. Așa că atât corupţii, dar mai ales evazioniștii folosesc tot soiul de tertipuri pentru a-și camufla averile. Uneori riscă mult. Am avut cazuri în care își ascunseseră sume de ordinul sutelor de mii de euro în casa bătrânească de la ţară, care era nelocuită, sau în care și-au trecut mai multe terenuri pe numele unei rude și aceasta le-a vândut mai departe și a păstrat banii ca și cum ar fi fost adevăratul proprietar“, povestește un procuror anti-corupţie din Ardeal.

 

Există, desigur, și reversul medaliei. Respectiv situaţii în care cei acuzaţi au pe numele lor proprietăţi sau conturi a căror valoare o depășește pe cea a prejudiciului. Este cazul lui Viorel Popescu, fostul director general al RATB, acuzat de abuz în serviciu ce a produs regiei de transport bucureștene o pagubă de peste 3,6 milioane de lei. Procurorii DNA au găsit în proprietatea lui Popescu cinci terenuri în suprafaţă de circa 8.500 de metri pătraţi în Ilfov, două apartamente în București, precum și o vilă tot în Capitală. Valoarea totală a acestora este, potrivit unor surse judiciare, mai mare decât daunele pe care Popescu le-ar fi produs. Și recentul caz al sechestrului pus asupra bunurilor lui Mircea Băsescu face parte din aceeași categorie – suma pe care vor să o recupereze procurorii este de 600.000 de euro, dar averea omului de afaceri constănţean este mai mare.

 

Se strânge laţul

 

Vestea (bună pentru stat, dar nu la fel de bună pentru infractorii care folosesc tot soiul de trucuri pentru a-și ascunde banii negri) este că, la începutul acestui an, Parlamentul European a aprobat o directivă prin care se simplifică procedurile de confiscare a bunurilor provenite din infracţiuni. „Sper ca România să transpună rapid această directivă“, spune Monica Macovei, europarlamentarul român care a fost și raportorul PE pe acest subiect. „Directiva aduce norme noi privind confiscarea de la terţe persoane sau confiscarea extinsă. Potrivit noului act normativ, confiscarea banilor infractorilor se va face mai ușor și mai repede, asfel încât toţi vom avea de câștigat. Eu mi-am atins obiectivul în Parlamentul European, este rândul celor de acasă să îl pună în aplicare“, a mai spus ea.

 

Conform noii directive (aprobată cu largă majoritate, mai ales după ce europarlamentarii au aflat că doar 1% din cele 2,1 trilioane de dolari produși anual din infracţiuni pe plan mondial sunt recuperaţi de autorităţi), averile infractorilor vor fi confiscate mai ușor în toate statele membre. În plus, confiscarea extinsă se va aplica în cazul mai multor infracţiuni decât înainte: corupţia activă și pasivă în sectorul public și privat, precum și corupţia oficialilor din UE și din statele membre, participarea la o reţea de crimă organizată, pornografia infantilă, criminalitatea informatică și orice altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoarea de minimum patru ani.

 

Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu termenul, confiscarea extinsă poate fi descrisă în felul următor: un poliţist corupt este prins luând mită 100 de euro. În sistemul actual, cel mai probabil i se confiscă doar cei 100 de euro. În noul sistem, judecătorul poate să vadă averea și veniturile infractorului și să constate că acesta nu poate justifica unele bunuri sau sume de bani. Atunci, poate prezuma că acestea au fost obţinute din infracţiuni și poate hotărâ confiscarea lor. În plus, noile norme prevăd că și bunurile înstrăinate (de obicei pentru a fi protejate) pot fi confiscate în anumite condiţii: mai exact, dacă bunul se vinde sub preţul pieţei, se donează, sau există indicii temeinice că nu a fost vorba de o tranzacţie reală. Cu alte cuvinte, adio case pe numele soacrei de la ţară sau mașini de lux cumpărate de menajeră. Directiva europeană elimină și plafonul de 5 ani privind justificarea dobândirii averii existent în prezent în lege. Ceea ce înseamnă că niciunul din cei care știu că au obţinut la un moment dat bani negri nu mai poate dormi liniștit.

 

 

 

Sursa: www.capital.ro

Câţi bani recuperează statul de la infractori
Autorităţile ar trebui să primească de la inculpaţi peste 250 de milioane de euro doar în dosarele instrumentate de DNA anul trecut, acestea ar fi estimările. Sume semnificative ar trebui vor fi recuperate și în procesele iniţiate de DIICOT și parchetele ordinare. Dar în realitate, interlopii reușesc să-și ascundă tot mai bine averile.

În 2012 și 2013, condamnările definitive date în procesele DNA au adus, pe lângă pedepse totalizând câteva mii de ani de închisoare, și decizii prin care se recuperau peste 210 milioane de euro. Cel puţin teoretic, aceasta este suma pe care trebuie să o plătească infractorii care au primit o sentinţă finală în dosarele instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în ultimii doi ani. Iar cea mai mare parte a acestor bani (66% în 2012 și 83% în 2013) ar trebui să ajungă în conturile statului.

 

De exemplu, doar de la George Becali, în celebrul caz „Valiza“, statul a confiscat 1,7 milioane de euro. În alt proces de evaziune fiscală și corupţie, finalizat în aprilie 2013, unde printre acuzaţi se afla și Niculae Dinculeasa, șef serviciu în cadrul Ministerului Industriilor și Resurselor, judecătorii de la Înalta Curte au decis ca inculpaţii să plătească ANAF peste 12 milioane de lei. În alt dosar celebru, cel al senatorului Cătălin Voicu, magistraţii au hotărât să-i confiște demnitarului circa un milion de lei proveniţi din infracţiuni, în timp ce mai mulţi poliţiști de frontieră și contrabandiști s-au trezit că trebuie să plătească daune de circa opt milioane de lei către stat după încheierea dosarului „Moraviţa 2“. Iar anul acesta cei din dosarul Transferurilor au fost condamnaţi la plata către stat a circa 40 de milioane de lei, în timp ce în dosarul fostului vicepreședinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii, Remus Baciu, s-a dispus confiscarea a 1,7 milioane de lei.

Practica ne omoară
 
 

Pe hârtie, totul sună din ce în ce mai bine. În realitate, însă, lucrurile stau puţin diferit: mulţi infractori nu dispun nici pe departe de sumele pe care ar trebui să le achite și nici averea lor nu se apropie de valoarea acestora. Așa încât rămâne soluţia popririi. Cum legea limitează această metodă de recuperare la o treime din veniturile nete lunare, rezultă că un fost condamnat care are de dat statului un milion de lei și care va realiza un venit egal cu salariul mediu (adică în jur de 1.600 de lei pe lună) își va plăti datoria în 156 de ani!


Nu pot fi trecute cu vederea nici cazurile în care cel condamnat trebuie să achite despăgubirile în solidar cu instituţia publică la care lucra. Poate cel mai celebru caz este cel în care au fost implicaţi, printre alţii, angajaţi ai Tribunalului Militar Teritorial București și ai Direcţiei de Muncă din Capitală, care au emis mii de adeverinţe false de persecutat politic. Sentinţa din mai 2014 a Înaltei Curţi prevede ca inculpaţii să achite, alături de Ministerul Justiţiei și Agenţia de Prestaţii Sociale București, daune de 11 milioane de lei către alte instuţii publice. Mai exact, statul își va muta banii dintr-un buzunar în celălalt.

 

Averi camuflate

 

Problemele pe care le au oamenii legii în a recupera efectiv pagubele produse ori în a confisca câștigurile ilicite încep încă din faza urmării penale. Și se văd clar în statisticile DNA privind măsurile asiguratorii luate în anchetele aflate în desfășurare. Astfel, sumele pe care procurorii încearcă să le recupereze punând sechestru pe averile inculpaţilor sunt tot mai mari (de la 212 milioane de euro în 2011 s-a ajuns la 352 de milioane de euro anul trecut). În același timp, valoarea bunurilor găsite în proprietatea celor puși sub acuzare este tot mai mică de la an la an, aceasta scăzând semnificativ, de la 167 mil. euro în 2011 la 82 mil. euro anul trecut.

 

„Infractorii au început să vadă că nu-i de joacă și că au crescut mult șansele să fie prinși iar averea lor să fie confiscată. Așa că atât corupţii, dar mai ales evazioniștii folosesc tot soiul de tertipuri pentru a-și camufla averile. Uneori riscă mult. Am avut cazuri în care își ascunseseră sume de ordinul sutelor de mii de euro în casa bătrânească de la ţară, care era nelocuită, sau în care și-au trecut mai multe terenuri pe numele unei rude și aceasta le-a vândut mai departe și a păstrat banii ca și cum ar fi fost adevăratul proprietar“, povestește un procuror anti-corupţie din Ardeal.

 

Există, desigur, și reversul medaliei. Respectiv situaţii în care cei acuzaţi au pe numele lor proprietăţi sau conturi a căror valoare o depășește pe cea a prejudiciului. Este cazul lui Viorel Popescu, fostul director general al RATB, acuzat de abuz în serviciu ce a produs regiei de transport bucureștene o pagubă de peste 3,6 milioane de lei. Procurorii DNA au găsit în proprietatea lui Popescu cinci terenuri în suprafaţă de circa 8.500 de metri pătraţi în Ilfov, două apartamente în București, precum și o vilă tot în Capitală. Valoarea totală a acestora este, potrivit unor surse judiciare, mai mare decât daunele pe care Popescu le-ar fi produs. Și recentul caz al sechestrului pus asupra bunurilor lui Mircea Băsescu face parte din aceeași categorie – suma pe care vor să o recupereze procurorii este de 600.000 de euro, dar averea omului de afaceri constănţean este mai mare.

 

Se strânge laţul

 

Vestea (bună pentru stat, dar nu la fel de bună pentru infractorii care folosesc tot soiul de trucuri pentru a-și ascunde banii negri) este că, la începutul acestui an, Parlamentul European a aprobat o directivă prin care se simplifică procedurile de confiscare a bunurilor provenite din infracţiuni. „Sper ca România să transpună rapid această directivă“, spune Monica Macovei, europarlamentarul român care a fost și raportorul PE pe acest subiect. „Directiva aduce norme noi privind confiscarea de la terţe persoane sau confiscarea extinsă. Potrivit noului act normativ, confiscarea banilor infractorilor se va face mai ușor și mai repede, asfel încât toţi vom avea de câștigat. Eu mi-am atins obiectivul în Parlamentul European, este rândul celor de acasă să îl pună în aplicare“, a mai spus ea.

 

Conform noii directive (aprobată cu largă majoritate, mai ales după ce europarlamentarii au aflat că doar 1% din cele 2,1 trilioane de dolari produși anual din infracţiuni pe plan mondial sunt recuperaţi de autorităţi), averile infractorilor vor fi confiscate mai ușor în toate statele membre. În plus, confiscarea extinsă se va aplica în cazul mai multor infracţiuni decât înainte: corupţia activă și pasivă în sectorul public și privat, precum și corupţia oficialilor din UE și din statele membre, participarea la o reţea de crimă organizată, pornografia infantilă, criminalitatea informatică și orice altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoarea de minimum patru ani.

 

Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu termenul, confiscarea extinsă poate fi descrisă în felul următor: un poliţist corupt este prins luând mită 100 de euro. În sistemul actual, cel mai probabil i se confiscă doar cei 100 de euro. În noul sistem, judecătorul poate să vadă averea și veniturile infractorului și să constate că acesta nu poate justifica unele bunuri sau sume de bani. Atunci, poate prezuma că acestea au fost obţinute din infracţiuni și poate hotărâ confiscarea lor. În plus, noile norme prevăd că și bunurile înstrăinate (de obicei pentru a fi protejate) pot fi confiscate în anumite condiţii: mai exact, dacă bunul se vinde sub preţul pieţei, se donează, sau există indicii temeinice că nu a fost vorba de o tranzacţie reală. Cu alte cuvinte, adio case pe numele soacrei de la ţară sau mașini de lux cumpărate de menajeră. Directiva europeană elimină și plafonul de 5 ani privind justificarea dobândirii averii existent în prezent în lege. Ceea ce înseamnă că niciunul din cei care știu că au obţinut la un moment dat bani negri nu mai poate dormi liniștit.

 

 

 

Sursa: www.capital.ro

Stiri asemanatoare

ABONARE LA NEWSLETTER

Introduceti adresa dvs de email:
   

CULINAR - CELE MAI ACCESATE

  1. Ciorba rusească Soleanca Ciorba rusească Soleanca
    Joi, 29 Mai, 2014 12:38 | 70497 ori

  2. Salata de bocconcini cu rosii Salata de bocconcini cu rosii
    Sambata, 29 Iunie, 2013 12:20 | 25565 ori

  3. Prăjitură în straturi cu biscuiți Oreo Prăjitură în straturi cu biscuiți Oreo
    Luni, 21 Iulie, 2014 15:06 | 15924 ori

  4. Cotlet de porc cu sos de rosii Cotlet de porc cu sos de rosii
    Luni, 08 Iulie, 2013 22:00 | 10319 ori

  5. Prăjitură de piersici cu fundul în sus Prăjitură de piersici cu fundul în sus
    Miercuri, 09 Iulie, 2014 09:14 | 7608 ori

SANATATE - CELE MAI ACCESATE

  1. Bautura care te ajută să obţii un abdomen plat şi să slăbeşti aproape 7 kilograme într-o lună Bautura care te ajută să obţii un abdomen plat şi să slăbeşti aproape 7 kilograme într-o lună
    Luni, 23 Decembrie, 2013 12:04 | 36632 ori

  2. Cat timp trebuie sa dureze o partida de sex reusita Cat timp trebuie sa dureze o partida de sex reusita
    Miercuri, 10 Iulie, 2013 13:49 | 35963 ori

  3. Cum sa-ti duci iubitul in pragul extazului Cum sa-ti duci iubitul in pragul extazului
    Miercuri, 10 Iulie, 2013 13:47 | 31162 ori

  4. Cele mai frumoase complimente pentru o femeie Cele mai frumoase complimente pentru o femeie
    Joi, 28 Mai, 2015 11:57 | 26730 ori

  5. Sex cu şi fără prezervativ: diferenţe şi riscuri Sex cu şi fără prezervativ: diferenţe şi riscuri
    Joi, 11 Iunie, 2015 13:18 | 14463 ori

COPII - CELE MAI ACCESATE

  1. Noul anul scolar va începe pe 16 septembrie. Vezi calendarul complet Noul anul scolar va începe pe 16 septembrie. Vezi calendarul complet
    Miercuri, 04 Septembrie, 2013 14:49 | 42830 ori

  2. Fată sau băiat ? Iată cum poţi intui sexul bebeluşului Fată sau băiat ? Iată cum poţi intui sexul bebeluşului
    Miercuri, 13 August, 2014 13:43 | 23192 ori

  3. Cafeaua inhibă fertilitatea masculină, în timp ce alcoolul o stimulează Cafeaua inhibă fertilitatea masculină, în timp ce alcoolul o stimulează
    Marti, 21 Octombrie, 2014 11:54 | 21033 ori

  4. Ce înseamnă să rămâi însărcinată între 40-50 de ani Ce înseamnă să rămâi însărcinată între 40-50 de ani
    Marti, 10 Martie, 2015 15:25 | 10758 ori

  5. O metodă simplă de atenuare a riscului de depresie postnatală O metodă simplă de atenuare a riscului de depresie postnatală
    Marti, 05 August, 2014 12:50 | 10395 ori

IT - CELE MAI ACCESATE

  1. Primele note pentru Grand Theft Auto V (VIDEO) Primele note pentru Grand Theft Auto V (VIDEO)
    Vineri, 30 Mai, 2014 12:14 | 20734 ori

  2. Cum afli numărul de telefon al unei persoane care te sună cu număr ascuns Cum afli numărul de telefon al unei persoane care te sună cu număr ascuns
    Vineri, 06 Septembrie, 2013 11:29 | 16516 ori

  3. Ce se întâmplă de fapt când bateria telefonului tău se descarcă complet Ce se întâmplă de fapt când bateria telefonului tău se descarcă complet
    Marti, 10 Septembrie, 2013 12:02 | 12920 ori

  4. Adio TELEFOANELOR CU ECRAN! Un director de la GOOGLE dezvăluie cum vor arăta în viitor Adio TELEFOANELOR CU ECRAN! Un director de la GOOGLE dezvăluie cum vor arăta în viitor
    Joi, 12 Decembrie, 2013 14:04 | 9851 ori

  5. Ce se va întâmpla cu piaţa internetului mobil în 2014 Ce se va întâmpla cu piaţa internetului mobil în 2014
    Marti, 15 Octombrie, 2013 15:07 | 9484 ori

TURISM - CELE MAI ACCESATE ARTICOLE

  1. Unde mergem în weekend: Ştrandul de la Şofronea Unde mergem în weekend: Ştrandul de la Şofronea
    Joi, 22 Mai, 2014 11:49 | 4380 ori

  2. Am fost pe lacul cu cea mai limpede apă din lume Am fost pe lacul cu cea mai limpede apă din lume
    Vineri, 07 Martie, 2014 16:52 | 3160 ori

  3. Oraşe superbe de vizitat în Italia Oraşe superbe de vizitat în Italia
    Joi, 12 Iunie, 2014 14:30 | 2623 ori

  4. VENIŢI CU NOI ARAD: Următoarele Drumeţii VENIŢI CU NOI ARAD: Următoarele Drumeţii
    Luni, 19 Mai, 2014 12:27 | 2485 ori

  5. Rezervaţii naturale din Banat şi Crişana Rezervaţii naturale din Banat şi Crişana
    Luni, 28 Aprilie, 2014 12:15 | 2326 ori