Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Ioan: Cine nu râde azi va fi trist tot anul
Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Ioan: Cine nu râde azi va fi trist tot anul

Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Ioan: Cine nu râde azi va fi trist tot anul

Joi, 07 Ianuarie, 2016 10:14 Redactia LOCALE / NATIONALE Comentarii 1013 vizualizari  Recomanda pe Facebook  Recomanda pe Twitter
Redactia LOCALE / NATIONALE Comentarii  Recomanda pe Facebook Recomanda pe Twitter
Joi, 07 Ianuarie, 2016 10:14 1013 vizualizari Tiparire

În fiecare an, la 7 ianuarie, romanii sărbătoresc ziua Sfântului Ion (Ziua sfântului Ioan Botezătorul, Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului). Aproximativ două milioane de romani poartă numele sfântului.

 

După Bobotează, este cinstit Sfântul Ioan, numit şi "Înaintemergătorul", pentru că a anunţat venirea lui Hristos, notează romaniatv.net. Părinţii lui, preotul Zaharia şi Elisabeta, erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. În timp ce Zaharia slujea la templu în Ierusalim, i-a vestit Arhanghelul Gavriil că Elisabeta va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Pentru că Zaharia s-a îndoit de această veste, a rămas mut până ce Elisabeta a născut.

 

Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Ponţiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta şi a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: "Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!".

 

Ioan l-a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, la un ospăţ de ziua lui, să ceară de la acesta capul lui Ioan Botezătorul că răsplată.

 

Obiceiuri şi tradiţii

 

Potrivit tradiţiilor, în ziua Sfântului Ion se încheie perioada Sărbătorilor de iarnă, începute de ziua Sf. Nicolae (6 decembrie). Se zice că după Sf. Ion se botează gerul, adică gerul începe să nu-şi mai face simţită prezenţa. Sf. Ion este considerat ocrotitorul pruncilor, iar mamele se roagă lui pentru a naşte copii sănătoşi, fără malformaţii. Se zice că cine nu se veseleşte în Ziua Sf. Ion va fi trist tot anul.

 

Botezul Ionilor şi binecuvântatul minerilor sunt doar două dintre tradiţiile sărbătorite şi azi de oameni, care cred că ceremoniile au rolul de a întări legătura comunităţii cu valorile creştine.

 

Sfântul Ioan Botezătorul este unul dintre cei mai iubiţi sfinţi din România. Pe lângă marele număr de persoane care poartă numele de Ion, Ioan, Ioana, Ionel, Ionela ori Ionică sau Ionuţ, există şi tradiţii care sunt păstrate din vremuri imemoriale. În unele zone, în ajunul sărbătorii de Sfântul Ioan Botezătorul, are loc botezatul Ionilor. În comunităţile în care este păstrat acest obicei, Ionii sunt conduşi cu alai la râu. Acolo, preoţii îi "botează", adică le toarnă pe capete apă luată din râul în care, în prealabil, s-a turnat apă sfinţită cu ocazia liturghiei de Bobotează.

 

Oamenii cred că această ceremonie are rolul de a întări legătura comunităţii cu valorile creştine şi de a sublinia angajamentul sătenilor de a respecta valorile creştinismului.

 

În anumite zone, există izvoare care poartă numele Sfântului Ioan. Apa din aceste izvoare este binecuvântată de preoţi de Bobotează, apoi, sătenii merg, în primele ore ale dimineţii de Sfântul Ioan să ia apă din izvor. Există credinţa, în unele comunităţi, că dacă oamenii privesc noaptea într-un vas cu apă neîncepută luată din Izvorul Sfântului Ioan şi dacă au inimă curată, pot să întrevadă elemente din viitorul lor.

 

O altă tradiţie este binecuvântatul minerilor. La Ocna Dej, de exemplu, preotul din comunitate îi binecuvântează în ajunul zilei de Sfântul Ioan pe minerii care coboară în adâncul minei de sare. Astfel, aceştia au credinţa că vor fi feriţi de probleme tot anul care începe. Apă sfinţită este păstrată într-un butoi depozitat în naosul unei capele subterane, sculptate în sare, la o adâncime de peste 120 de metri sub scoarţa pământului şi în care minerii ajung după ce străbat un tunel lung de doi kilometri, scobit în sare. Capela îi este dedicată protectoarei minerilor, Sfânta Varvara. Însă unul dintre sfinţii preferaţi ai minerilor este Sfântul Ioan Botezătorul, care are un vitraliu dedicat special în capela subpământeană.

 

Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice. În ziua de Sfânt Ion există obiceiul "Iordănitul femeilor", care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se "iordănesc".

 

Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este "Iordăneala". Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc, informează sursa citată.

 

 

 

Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul mai includ zămislirea (23 septembrie), naşterea (24 iunie) şi tăierea capului (29 august).

Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Ioan: Cine nu râde azi va fi trist tot anul

În fiecare an, la 7 ianuarie, romanii sărbătoresc ziua Sfântului Ion (Ziua sfântului Ioan Botezătorul, Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului). Aproximativ două milioane de romani poartă numele sfântului.

 

După Bobotează, este cinstit Sfântul Ioan, numit şi "Înaintemergătorul", pentru că a anunţat venirea lui Hristos, notează romaniatv.net. Părinţii lui, preotul Zaharia şi Elisabeta, erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. În timp ce Zaharia slujea la templu în Ierusalim, i-a vestit Arhanghelul Gavriil că Elisabeta va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Pentru că Zaharia s-a îndoit de această veste, a rămas mut până ce Elisabeta a născut.

 

Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Ponţiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta şi a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: "Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!".

 

Ioan l-a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, la un ospăţ de ziua lui, să ceară de la acesta capul lui Ioan Botezătorul că răsplată.

 

Obiceiuri şi tradiţii

 

Potrivit tradiţiilor, în ziua Sfântului Ion se încheie perioada Sărbătorilor de iarnă, începute de ziua Sf. Nicolae (6 decembrie). Se zice că după Sf. Ion se botează gerul, adică gerul începe să nu-şi mai face simţită prezenţa. Sf. Ion este considerat ocrotitorul pruncilor, iar mamele se roagă lui pentru a naşte copii sănătoşi, fără malformaţii. Se zice că cine nu se veseleşte în Ziua Sf. Ion va fi trist tot anul.

 

Botezul Ionilor şi binecuvântatul minerilor sunt doar două dintre tradiţiile sărbătorite şi azi de oameni, care cred că ceremoniile au rolul de a întări legătura comunităţii cu valorile creştine.

 

Sfântul Ioan Botezătorul este unul dintre cei mai iubiţi sfinţi din România. Pe lângă marele număr de persoane care poartă numele de Ion, Ioan, Ioana, Ionel, Ionela ori Ionică sau Ionuţ, există şi tradiţii care sunt păstrate din vremuri imemoriale. În unele zone, în ajunul sărbătorii de Sfântul Ioan Botezătorul, are loc botezatul Ionilor. În comunităţile în care este păstrat acest obicei, Ionii sunt conduşi cu alai la râu. Acolo, preoţii îi "botează", adică le toarnă pe capete apă luată din râul în care, în prealabil, s-a turnat apă sfinţită cu ocazia liturghiei de Bobotează.

 

Oamenii cred că această ceremonie are rolul de a întări legătura comunităţii cu valorile creştine şi de a sublinia angajamentul sătenilor de a respecta valorile creştinismului.

 

În anumite zone, există izvoare care poartă numele Sfântului Ioan. Apa din aceste izvoare este binecuvântată de preoţi de Bobotează, apoi, sătenii merg, în primele ore ale dimineţii de Sfântul Ioan să ia apă din izvor. Există credinţa, în unele comunităţi, că dacă oamenii privesc noaptea într-un vas cu apă neîncepută luată din Izvorul Sfântului Ioan şi dacă au inimă curată, pot să întrevadă elemente din viitorul lor.

 

O altă tradiţie este binecuvântatul minerilor. La Ocna Dej, de exemplu, preotul din comunitate îi binecuvântează în ajunul zilei de Sfântul Ioan pe minerii care coboară în adâncul minei de sare. Astfel, aceştia au credinţa că vor fi feriţi de probleme tot anul care începe. Apă sfinţită este păstrată într-un butoi depozitat în naosul unei capele subterane, sculptate în sare, la o adâncime de peste 120 de metri sub scoarţa pământului şi în care minerii ajung după ce străbat un tunel lung de doi kilometri, scobit în sare. Capela îi este dedicată protectoarei minerilor, Sfânta Varvara. Însă unul dintre sfinţii preferaţi ai minerilor este Sfântul Ioan Botezătorul, care are un vitraliu dedicat special în capela subpământeană.

 

Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice. În ziua de Sfânt Ion există obiceiul "Iordănitul femeilor", care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se "iordănesc".

 

Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este "Iordăneala". Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc, informează sursa citată.

 

 

 

Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul mai includ zămislirea (23 septembrie), naşterea (24 iunie) şi tăierea capului (29 august).

Stiri asemanatoare

ABONARE LA NEWSLETTER

Introduceti adresa dvs de email:
   

Locuri de muncă în Arad. Maxstile face angajări!

Vineri, 08 Septembrie, 2017 16:11

Locuri de muncă în Arad. Maxstile face angajări!

Una dintre cele mai mari companii din Arad face angajări în cadrul extinderii activității și va recruta -muncitori necalificaţi la ansamblare schelet lemn și manipulanţi care & ...

( P) DELIZIOSO Gelato & Dolce- Înghețata de care sigur te-ai îndrăgostit !

Joi, 31 August, 2017 13:50

( P) DELIZIOSO Gelato & Dolce- Înghețata de care sigur te-ai îndrăgostit !

Chiar dacă toamna bate la ușă, înghețata DELIZIOSO din Arad este IREZISTIBILĂ și te așteaptă cu cele mai delicioase arome ! NU EZITA și cumpără înghețată de calitate !&Ic ...

(P) Spălătoria automată Vibo Washing redă frumuseţea covoarelor.

Duminica, 03 Septembrie, 2017 13:50

(P) Spălătoria automată Vibo Washing redă frumuseţea covoarelor.

   Pare greu de crezut că un covor murdar şi plin de praf să se poată întoarce vreodată la starea impecabilă de la început a culorii şi a ţesăturii, însă Vib ...

AFLĂ cum poți scăpa de 10 kilograme în doar o săptămână !

Luni, 28 August, 2017 22:24

AFLĂ cum poți scăpa de 10 kilograme în doar o săptămână !

Vrei să slăbești rapid ? Poți scăpa de 10 kilograme în doar 7 zile ! AFLĂ care este trucul !Iată ce reguli trebuie să urmezi ca să scapi de 10 kilograme în doar o săptăm&ac ...

Câți dintre noi facem astfel de gesturi ? VEZI VIDEO care te va pune pe gânduri

Luni, 21 August, 2017 08:41

Câți dintre noi facem astfel de gesturi ? VEZI VIDEO care te va pune pe gânduri

Un om simplu, șofer, dar cu suflet mare, a oprit în trafic și a făcut un gest demn de tot respectul ! Câți dintre noi am fi făcut la fel ? VEZI VIDEOErau 38 de grade, iar șoferu ...